Salariile cresc pentru milioane de angajați. Noua lege va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027

Noua lege a salarizării pentru sectorul public se apropie de momentul adoptării, după ce principalele partide politice au ajuns la un acord privind forma reformei și calendarul de aplicare. Documentul, considerat un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027 și promite schimbări majore pentru milioane de angajați din sistemul public. Autoritățile susțin că niciun bugetar nu va pierde bani după aplicarea noii formule de salarizare, iar legea nu va mai fi modificată ulterior prin derogări și intervenții speciale.

Acord politic pentru adoptarea noii legi a salarizării

Procesul de mediere pentru noua lege a salarizării s-a desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale. În urma discuțiilor, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord pentru adoptarea actului normativ până la finalul actualei sesiuni parlamentare, relatează Profit.ro.

Documentul a fost semnat de Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.

Administrația Prezidențială a transmis că legea va intra în vigoare complet la 1 ianuarie 2027 și nu va exista o aplicare etapizată.

Vezi și:

Ce să faci dacă ai vecini gălăgioși la hotel. Sfaturile unui manager hotelier pentru a evita conflictele

„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei”, a precizat Președinția.

Potrivit acordului politic, aplicarea noii legi trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România pe termen scurt, mediu și lung.

Salariile bugetarilor au fost înghețate doi ani la rând

Noua lege a salarizării vine după doi ani în care veniturile angajaților din sectorul public au rămas înghețate. Salariile bugetarilor nu au fost majorate nici în 2025 și nici în 2026, în condițiile unei perioade marcate de inflație ridicată.

Inițial, proiectul prevedea aplicarea noii legi începând cu 1 iulie 2027. Ulterior, termenul a fost modificat, iar acum autoritățile confirmă că noul sistem salarial va fi aplicat integral de la începutul anului 2027.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu salariile bugetarilor. Eugen Tomac, nemulţumit de legea salarizării, una dintre primele provocări pentru premier

Lista sporurilor care ar putea rămâne în învățământ după noua lege a salarizării

În plus, guvernanții au pregătit și o derogare care permite ca noile încadrări de personal să fie făcute după noua lege încă din decembrie 2026.

„Prin derogare de la prevederile art.36 alin. (1), începând cu 1 decembrie 2026, pentru personalul nou-încadrat (…) salarizarea se face potrivit prevederilor prezentei legi”, se arată în proiect.

Cele trei principii pe care se bazează reforma

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că reforma salarizării are la bază trei principii considerate fundamentale.

„Prin sprijinul președintelui Nicușor Dan și prin contribuția incomensurabilă a consilierului prezidențial Radu Burnete, am reușit să obținem acordul politic asupra celor trei principii fundamentale și a celor cinci piloni care stau la baza reformei”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, primul principiu este protejarea veniturilor angajaților din sectorul public, astfel încât niciun salariat să nu înregistreze scăderi salariale.

Al doilea principiu vizează disciplina bugetară și sustenabilitatea cheltuielilor, iar al treilea se referă la aplicarea integrală și predictibilă a noii legi, fără derogări și fără etape succesive.

Cum vor fi stabilite salariile și sporurile

Noua lege introduce o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public și o nouă metodă de ierarhizare a funcțiilor.

Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public va fi redus la 1 la 8, comparativ cu raportul de 1 la 12 existent în actuala legislație.

Salariile de bază vor fi calculate prin înmulțirea coeficienților de salarizare cu valoarea de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. La intrarea în vigoare a noii legi, valoarea de referință va fi de 4.325 lei.

Proiectul prevede și limitarea sporurilor.

„Suma sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază”, se arată în proiectul de lege.

Vor exista însă excepții pentru sporul de noapte și sporul pentru munca suplimentară, acestea nefiind incluse în plafonul de 20%.

În același timp, proiectul elimină sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare prevăzut în actuala legislație, dar și indemnizația de hrană.

De asemenea, indemnizația pentru titlul de doctor va fi eliminată, titlul urmând să fie inclus în coeficienții utilizați pentru stabilirea salariilor în învățământ.

Premii de performanță și reguli noi pentru orele suplimentare

Noua lege introduce și posibilitatea acordării unor premii de performanță pentru angajații care obțin rezultate deosebite. Aceste premii vor putea fi acordate în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază și vor putea ajunge la maximum 30% din salariul individual.

Premiile vor fi acordate pentru cel mult 20% dintre posturile de execuție și pentru maximum 30% dintre funcțiile de conducere.

Proiectul reglementează și plata muncii suplimentare. Orele lucrate peste program vor trebui compensate cu timp liber în termen de 60 de zile calendaristice.

Dacă acest lucru nu este posibil, munca suplimentară va fi plătită cu un spor de 75%, iar activitatea desfășurată în zilele de sărbătoare legală sau în weekend va fi compensată cu un spor de 100%.

Legea stabilește și o limită de 360 de ore suplimentare anual, iar depășirea pragului de 180 de ore va necesita acordul sindicatelor sau al reprezentanților salariaților.

Ce instituții rămân în afara noii legi

Noua lege a salarizării se va aplica tuturor categoriilor de personal bugetar, însă există și câteva excepții. Vor rămâne în afara sistemului Banca Națională a României, ASF, ANRE și ANCOM.

În plus, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor avea un mandat comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public.

Proiectul introduce și obligația transmiterii datelor privind veniturile salariale ale angajaților din sistemul public către ministerul de resort. Nerespectarea acestei obligații va putea fi sancționată contravențional.

Autoritățile susțin că noul mecanism va aduce mai multă transparență și control asupra cheltuielilor salariale din sectorul public și va permite monitorizarea mai atentă a utilizării fondurilor publice.

Consultări accelerate înainte de adoptarea legii

Potrivit ministrului Muncii, proiectul urmează să fie publicat pentru consultări cu toate categoriile vizate.

Dragoș Pîslaru a precizat că își dorește un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru finalizarea consultărilor și trimiterea proiectului către Parlament.

Noua lege a salarizării reprezintă una dintre cele mai importante reforme pregătite pentru sectorul public în următorii ani și este inclusă printre angajamentele asumate de România prin PNRR.

Cât costă să mănânci la tavernă în Grecia în 2026. Nota reală pe care o plătesc românii în Thassos