Joburile din România plătite cu până la 28.000 de lei. Specialiștii pe care companiile îi găsesc tot mai greu

Diferențele salariale din România rămân uriașe în 2026, atât între domenii, cât și între regiuni. În timp ce în IT salariul median net ajunge la 11.750 de lei pe lună, retailul rămâne la aproximativ 4.700 de lei, iar un angajat din București câștigă, în medie, cu 46% mai mult decât media națională, arată prima ediție a Barometrului Salariilor din România 2026, realizat de International Work Finder (IWF).

IT-ul rămâne în fruntea clasamentului salariilor

Pentru angajați, una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului este diferența foarte mare dintre domenii. IT-ul continuă să ofere cele mai ridicate venituri dintre sectoarele analizate, cu o mediană netă de 11.750 de lei lunar, de peste două ori mai mare decât media națională.

Urmează domeniile juridic și farmaceutic, fiecare cu aproximativ 11.000 de lei, în timp ce în vânzări nivelul ajunge la 10.750 de lei. La celălalt capăt al clasamentului se află retailul, cu un nivel salarial net de aproximativ 4.700 de lei pe lună.

Diferențele sunt și mai spectaculoase atunci când sunt analizate anumite funcții. Cel mai bine plătit rol inclus în studiu este cel de Director Medical, cu o medie netă de 28.000 de lei lunar, aproape de zece ori mai mult decât veniturile aferente unor poziții de intrare.

Vezi și:

Când vine iarna adevărată în România. Prognoze: sunt așteptate ninsorile serioase, cât ar putea ține zăpada

Explicația nu ține doar de responsabilitatea postului, ci și de numărul redus de oameni care au pregătirea necesară.

„Astăzi, salariul nu mai reflectă doar responsabilitatea unui rol, ci şi cât de dificil este să găseşti persoana potrivită. Pentru poziţii precum CISO, Enterprise Architect sau specialişti senior din industria farmaceutică, numărul candidaţilor relevanţi la nivel naţional se măsoară în zeci, nu în sute, iar acest lucru se vede direct în nivelul pachetelor salariale”, explică Georgiana Brudaru, Head of Recruitment la International Work Finder.

Bucureștiul, cu aproape 2.300 de lei peste media țării

Locul în care lucrează un angajat continuă să conteze foarte mult. Salariul net mediu analizat pentru București este de 7.073 de lei, în timp ce media celor 42 de unități administrative incluse în studiu este de 4.839 de lei. Diferența este de 2.234 de lei, ceea ce plasează Capitala cu aproximativ 46% peste medie.

Clujul se află pe următoarea poziție, cu 6.633 de lei, cu 37% peste medie, iar Timiș ajunge la 6.192 de lei, cu 28% mai mult. La polul opus, în Hunedoara nivelul indicat de studiu este de 4.108 lei.

Vezi și:

Românii investesc masiv în propria energie. Câți prosumatori sunt în țară, judeţele care produc cel mai mult curent

Mercedes renunță la EQE și Maybach EQS 680 în unele țări, dar modelele electrice mai există în România

Aceste diferențe arată o piață a muncii din ce în ce mai polarizată, în care marile centre economice concentrează multe dintre joburile bine plătite și companiile care își permit pachete salariale mai mari.

Românii cer 7.000 de lei, firmele oferă aproximativ 5.400

Există însă o altă problemă: angajații și angajatorii par să aibă așteptări tot mai diferite. Candidații solicită în medie un salariu de 7.000 de lei net, în timp ce bugetele companiilor se situează în jurul valorii de 5.400 de lei. Diferența este de 1.600 de lei, adică aproape 30%.

În anumite domenii, ruptura este și mai mare. În ingineria energetică, diferența dintre așteptările candidaților și ofertele angajatorilor ajunge la 42%, iar în banking și real estate este de aproximativ 40%.

Practic, o companie poate considera că oferă un salariu corect pentru piață, în timp ce un candidat calificat poate refuza postul pentru că găsește suma prea mică. Acest dezechilibru poate prelungi recrutarea, în special în domeniile în care specialiștii sunt puțini.

O oră de muncă în România costă 13,6 euro

Din perspectiva companiilor și a investitorilor, România continuă însă să fie o piață relativ ieftină. Costul orar al forței de muncă este de 13,6 euro, față de o medie de 34,9 euro în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, costul din România reprezintă aproximativ 39% din media UE.

Costul forței de muncă nu trebuie confundat însă cu salariul pe care angajatul îl primește în cont. Indicatorul exprimă costurile suportate de angajator pentru utilizarea forței de muncă, incluzând componentele salariale și costurile nesalariale relevante.

„România rămâne una dintre cele mai accesibile pieţe ale muncii din Uniunea Europeană”, arată raportul, care avertizează însă că avantajul începe să se reducă.

Costul orar al muncii a crescut cu 10,6% într-un an, pe fondul majorării salariilor și al dificultăților companiilor de a găsi personal calificat.

Salariile au crescut, dar puterea de cumpărare a scăzut

O creștere a salariului trecut pe fluturaș nu înseamnă automat că angajatul își permite să cumpere mai multe lucruri. Barometrul arată că salariile nominale au crescut cu 4,8% în 2025, însă inflația de 9,7% ar fi anulat acest avantaj, astfel încât salariul real s-a redus cu aproximativ 4,5%.

Pe înțelesul tuturor, dacă venitul crește cu 5%, dar bunurile și serviciile pe care le cumpărăm se scumpesc cu aproape 10%, puterea de cumpărare scade. Angajatul are mai mulți lei în cont, dar acei bani cumpără mai puține produse și servicii decât înainte.

Salariul devine decisiv în lupta pentru angajați

Barometrul Salariilor din România 2026 analizează 246 de roluri din 11 sectoare economice și 42 de unități administrative, într-un moment în care firmele sunt nevoite să acorde tot mai multă atenție salariilor oferite.

„Salariul rămâne unul dintre cei mai importanţi factori în alegerea unui loc de muncă, însă valoarea unei oferte este întotdeauna evaluată în raport cu piaţa”, spune Georgiana Brudaru.

Datele arată astfel o Românie cu două realități aparent contradictorii: pentru investitori, forța de muncă rămâne mult mai ieftină decât media Uniunii Europene, dar pentru angajați presiunea costului vieții și diferența dintre salariul dorit și cel oferit sunt tot mai vizibile. Iar pentru specialiștii greu de găsit, avantajul este evident: deficitul de candidați continuă să împingă remunerațiile mult peste media pieței.

NVIDIA spune că DLSS 5 este de două ori mai rapid și consumă cu 20% mai puțină memorie video