Românii știu ce este inflația, dar mulți nu recunosc un e-mail de phishing

Un test de educație financiară și digitală desfășurat în această vară la Constanța și Sibiu arată o diferență importantă între felul în care românii înțeleg conceptele economice de bază și capacitatea lor de a identifica fraudele online. Aproximativ 1.200 de persoane au participat la „Taraba cu Parale”, iar rezultatele arată că noțiuni precum inflația sau TVA-ul sunt mult mai ușor de recunoscut decât o tentativă de phishing.

Scorul mediu obținut de participanți în cele două orașe a fost de 6,5 din 10. Dacă rezultatul indică un nivel decent de cunoștințe financiare generale, testul scoate în evidență și o problemă care poate deveni costisitoare: atunci când banii și datele personale sunt vizate de escroci, cunoștințele de bază nu sunt întotdeauna suficiente pentru a te proteja.

Inflația și TVA-ul sunt mai ușor de înțeles decât phishingul

Cele mai bune rezultate au apărut la întrebările despre economie și metodele clasice de plată. 92% dintre participanți au identificat corect TVA-ul, iar 91% au răspuns corect când au fost întrebați ce înseamnă inflația. Peste 83% au reușit să recunoască riscurile asociate unui credit și rolul unei asigurări.

Și cardurile bancare sunt un concept familiar pentru majoritatea celor testați. 81% au știut ce este un card și care sunt datele asociate acestuia. Diferența apare însă atunci când întrebările trec de la noțiuni pe care le întâlnești frecvent la situații în care trebuie să recunoști o posibilă fraudă.

Doar 29% dintre cei care au participat au identificat corect elementele unei tentative de phishing. Practic, mai puțin de o treime au reușit să distingă un mesaj conceput pentru a le fura datele de unul legitim. Pentru cineva care folosește zilnic e-mailul, telefonul sau aplicațiile de mesagerie, o astfel de greșeală poate avea consecințe directe asupra conturilor și banilor.

Fraudele online profită de neatenție și de presiune

Rezultatele sunt slabe și atunci când vine vorba despre operațiuni bancare mai puțin familiare. Doar 33% dintre participanți au știut ce presupune restructurarea unui credit, în timp ce 35% au înțeles corect de ce banca poate solicita actualizarea datelor personale și care este importanța acestei proceduri.

Problema phishingului este însă mai ușor de întâlnit în viața de zi cu zi. Un mesaj primit prin e-mail, SMS, WhatsApp sau o rețea socială poate imita aspectul unei comunicări oficiale și te poate îndemna să accesezi un link, să introduci datele cardului sau să confirmi informații personale. În alte situații, tentativa începe cu un apel telefonic, iar persoana de la celălalt capăt al firului încearcă să te convingă să faci rapid un transfer sau să divulgi informații confidențiale.

Vezi și:

Românii învață de pe TikTok și ChatGPT cum să-și drămuiască banii. Aproape jumătate n-ar avea cu ce trăi o lună dacă și-ar pierde venitul principal

ChatGPT și alte AI-uri pot greși când vine vorba de bani. De ce avertizează experții să nu ai încredere oarbă în răspunsurile lor

Tocmai graba este una dintre armele preferate ale escrocilor. Dacă ți se spune că trebuie să acționezi imediat pentru a bloca un cont, a primi bani sau a profita de o ofertă, merită să te oprești și să verifici situația printr-un canal oficial. O ofertă care pare exagerat de avantajoasă sau o investiție care promite câștiguri foarte mari ar trebui privită cu aceeași suspiciune.

Ce poți face pentru a evita o fraudă bancară

Câteva reguli simple pot reduce semnificativ riscul. Dacă cineva vrea să îți trimită bani, de exemplu, are nevoie de IBAN, nu de numărul cardului, codul de securitate sau alte date înscrise pe card. În același timp, nu este o idee bună să introduci informații bancare după ce ai ajuns pe un site printr-un link primit de la o sursă necunoscută.

Când faci cumpărături online, verifică adresa site-ului și conexiunea securizată, iar pentru conturile importante activează autentificarea în doi pași. Este util să ai și parole puternice, diferite pentru serviciile importante, precum și un antivirus actualizat pe dispozitivele pe care le folosești.

Campania „Taraba cu Parale” face parte din proiectul „Dreptul la Banking”, lansat în 2020 pentru a crește accesul românilor la informații financiare și pentru a încuraja decizii mai bine documentate. În cadrul evenimentelor de la Constanța și Sibiu, reprezentanții băncilor au discutat direct cu participanții despre buget, credite, riscuri și securitate digitală.

Rezultatele testului arată, în fond, că educația financiară nu se oprește la a ști ce este inflația sau TVA-ul. Într-o perioadă în care o fraudă poate ajunge la tine printr-un simplu mesaj pe telefon, să recunoști o tentativă de phishing poate fi la fel de important ca să înțelegi cum funcționează banii pe care îi ai în cont.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor