Cât economisește un român într-o lună obișnuită. Diferențele dintre generații și orașele în care oamenii pun cei mai mulți bani deoparte
Tot mai mulți români încearcă să își construiască o rezervă financiară, însă faptul că reușesc să pună bani deoparte în fiecare lună nu înseamnă neapărat că sunt pregătiți pentru o situație neprevăzută. Aproape șase din zece persoane declară că economisesc lunar, dar aproape trei sferturi nu ar putea acoperi o cheltuială neașteptată echivalentă cu șase salarii, potrivit studiului Barometrul datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Cercetarea arată și o schimbare interesantă între generații: tinerii economisesc mai frecvent decât persoanele de vârstă mijlocie, în timp ce vulnerabilitatea financiară a populației a crescut în ultimii doi ani.
Facturile și alimentele consumă cea mai mare parte a bugetului
Înainte de a pune bani deoparte sau de a achita anumite datorii, românii își direcționează veniturile către cheltuielile considerate indispensabile, ceea ce explică de ce economisirea rămâne dificilă pentru numeroase gospodării.
Potrivit studiului, utilitățile și serviciile de bază reprezintă o prioritate pentru 91,3% dintre respondenți, în timp ce alimentele sunt menționate de 85,5%, confirmând faptul că întreținerea locuinței și cumpărăturile zilnice continuă să ocupe un loc central în bugetul familial. Sănătatea a urcat pe locul al treilea, fiind indicată de 75,4% dintre participanți, urmată de cheltuielile pentru transport, educație, abonamente și timp liber, cu 73,7%.
Mai mult, plata datoriilor și a restanțelor ocupă abia poziția a cincea, cu 71,6%, iar ratele creditelor sunt menționate de 63,9% dintre respondenți. Desigur, aceste procente reflectă prioritățile declarate de participanți, nu ponderea efectivă a fiecărei categorii în cheltuielile lunare.
Cât economisesc românii și cine reușește să strângă cei mai mulți bani
Datele arată că 57,9% dintre români reușesc să economisească într-o lună obișnuită, iar suma mediană pusă deoparte de cei care economisesc este de aproximativ 1.000 de lei. Mediana înseamnă că jumătate dintre persoanele care economisesc pun deoparte cel mult această sumă, iar cealaltă jumătate cel puțin atât, fiind un indicator mai puțin influențat de economiile foarte mari ale unor respondenți.
Media lunară a economiilor a crescut de la aproximativ 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026, însă această evoluție nu înseamnă că fiecare român dispune de asemenea sume.
Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani conduc clasamentul generațiilor, 68,1% dintre ei declarând că economisesc lunar, în timp ce persoanele cu studii superioare înregistrează o pondere de 73,1%. În București-Ilfov, procentul ajunge la 68,6%, iar în mediul urban, la 61%.
De asemenea, numerarul rămâne principala metodă de păstrare a economiilor, fiind preferat de 64,4% dintre cei care reușesc să pună bani deoparte.
De ce economiile nu sunt suficiente pentru o situație de criză
Deși economisirea este un obicei relativ răspândit, 73,1% dintre respondenți afirmă că nu ar putea suporta o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare. De exemplu, numai 26,9% consideră că ar dispune de resursele necesare, iar în rândul persoanelor cu vârste între 56 și 65 de ani procentul scade la 20,5%.
Totodată, 31,1% dintre respondenți declară că au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, ceea ce reprezintă un indicator diferit de capacitatea de a plăti imediat o sumă echivalentă cu șase salarii.
„Ponderea persoanelor aflate într-o situaţie financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporţia celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%”, arată comunicatul KRUK România.
Această deteriorare este reflectată și de Indicele Sustenabilității Financiare, care a coborât de la 56 de puncte în 2024 la 52 în 2025 și la 50 în 2026.
Un român din opt are cel puțin o plată restantă
Problemele financiare se reflectă și în capacitatea de achitare a obligațiilor curente, 12% dintre respondenți declarând că au cel puțin o plată neachitată la termen. Valoarea medie a restanțelor este sub 4.200 de lei, nivel apropiat de cel înregistrat în 2025, însă există diferențe importante în funcție de tipul datoriei.
Cele mai mari restanțe medii apar în cazul creditelor bancare și al împrumuturilor de la instituțiile financiare nebancare, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei, urmate de împrumuturile de la cunoștințe, cu aproape 5.700 de lei.
În schimb, restanțele la facturi și servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 de lei.
Pentru 35,9% dintre persoanele care au restanțe, principalul motiv pentru achitarea lor este obligația morală, în timp ce 26% își doresc să scape de stresul provocat de datorii.
Românii spun că se pricep la bani, dar recunosc că au nevoie de educație financiară
O altă contradicție evidențiată de cercetare privește educația financiară: deși 72% dintre respondenți consideră că au cunoștințe ridicate în domeniu, 70,3% recunosc că ar trebui să și le îmbunătățească. În plus, 31,2% declară că nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial, iar lipsa resurselor financiare este principalul obstacol în calea economisirii, fiind menționată de 83% dintre cei care nu reușesc să pună bani deoparte.
De asemenea, instabilitatea economică este invocată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile, de 78,1%.
Rezultatele sugerează că principala provocare nu este doar formarea obiceiului de a economisi, ci și construirea unei rezerve care să ofere protecție reală atunci când apar pierderi de venituri sau cheltuieli neașteptate.
Studiul Barometrul datoriilor 2026 a fost realizat de Kantar România pentru KRUK România, prin interviuri telefonice desfășurate în august-septembrie 2026, pe un eșantion național reprezentativ de 1.002 persoane cu vârste între 18 și 65 de ani.