Românii folosesc masiv AI, dar companiile rămân în urmă. România este ultima din UE la adoptarea inteligenței artificiale

Inteligența artificială a intrat rapid în viața de zi cu zi a românilor, însă drumul de la ChatGPT și alte instrumente folosite individual până la integrarea tehnologiei în companii pare să fie mult mai lung. Peste 83% dintre români utilizează instrumente AI în cel puțin un context, însă numai 15,4% spun că le folosesc la serviciu. În același timp, datele Eurostat arată că România se afla în 2025 pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința utilizării inteligenței artificiale de către companii.

Diferența este una semnificativă. În timp ce 20% dintre firmele din UE cu cel puțin zece angajați foloseau tehnologii AI în 2025, procentul pentru România era de numai 5,2%. Situația completează imaginea descrisă anterior și de Playtech în analiza despre inteligența artificială și adopția redusă în companiile românești.

Românii au ajuns la AI înaintea companiilor

Potrivit unui sondaj AtlasIntel realizat pentru Edge Institute, puțin peste 83% dintre români folosesc instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context. Utilizarea este predominant personală, fiind indicată de 77,9% dintre respondenți, în timp ce numai 15,4% folosesc astfel de instrumente la locul de muncă și 9,3% la școală sau universitate.

Analiza CES AI Institute citată în comunicat arată, de asemenea, că 22% dintre angajați apelează mai întâi la inteligența artificială atunci când nu știu cum să rezolve o sarcină profesională, iar 27% sunt conștienți că tehnologia le va transforma activitatea, dar nu știu încă în ce mod ar trebui să se pregătească pentru schimbare.

Această tranziție poate avea efecte directe și asupra pieței muncii din IT, unde instrumentele AI schimbă deja tipurile de competențe cerute angajaților și modul în care sunt împărțite sarcinile între oameni și software.

AI poate accelera analiza, nu neapărat și deciziile

Problema nu este însă numai cât de mult este folosită tehnologia, ci și modul în care este introdusă în organizații. Mohammed Benzakour, specialist în transformare organizațională și adopția AI, a explicat la București că accesul la mai multe informații și variante generate automat nu înseamnă automat că o companie va lua și decizii mai bune.

Potrivit acestuia, organizațiile trebuie să stabilească foarte clar cine are autoritatea să acționeze și cine își asumă decizia finală. În lipsa unei astfel de structuri, AI poate produce mai rapid analize și recomandări, în timp ce procesul efectiv de luare a deciziilor rămâne blocat.

Benzakour a participat la dezbaterea „Human-Led, AI-Enabled: A Necessary Conversation”, organizată de CES AI Institute în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în cadrul Festivalului Strada de C’Arte. Expertul, care a lucrat timp de peste zece ani în cadrul Microsoft, LinkedIn și Deloitte, a prezentat la București și lucrarea „Human-Led, AI-Enabled: A Practical Guide to Thriving in the AI Era”.

Tema apare într-un moment în care temerile privind efectele inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă și asupra economiei sunt tot mai prezente la nivel internațional.

RO AI Factory ar putea ajuta România să recupereze decalajul

Una dintre infrastructurile care ar putea contribui la reducerea decalajului este RO AI Factory, proiect găzduit de ICI București și dezvoltat alături de un consorțiu de parteneri. Platforma ar urma să ofere acces la putere de calcul, servicii și expertiză pentru cercetători, startup-uri, companii și instituții publice.

Implementarea proiectului a început, iar operaționalizarea infrastructurii este estimată până la sfârșitul anului 2027. Adrian-Victor Vevera, director general al ICI București, susține că accesul la infrastructură trebuie însoțit însă de proiecte concrete dezvoltate împreună de cercetare, mediul privat și instituțiile publice.

Miza economică este considerabilă. Potrivit datelor citate de CES AI Institute, adoptarea extinsă a inteligenței artificiale ar putea aduce cumulativ între 30 și 50 de miliarde de euro economiei României până în 2040. În paralel, competențele AI devin tot mai valoroase pe piața internațională a muncii.

PwC arată în Global AI Jobs Barometer 2026 că numărul locurilor de muncă pentru care sunt solicitate competențe AI crește cu 69%, comparativ cu un avans de 9% pentru piața muncii în ansamblu.