Cât câștigă un primar în România în 2026. Salariile din București, marile orașe și localitățile mici

Într-o perioadă în care românii resimt taxe mai mari, scumpiri și presiunea tot mai mare asupra bugetelor personale, una dintre întrebările care apare tot mai des este când se vor vedea reducerile de cheltuieli și în aparatul bugetar. Guvernul a stabilit deja măsuri pentru diminuarea cheltuielilor de personal în 2026, însă veniturile din administrația publică rămân atent urmărite. Iar salariile primarilor sunt printre cele care atrag atenția, în condițiile în care, în unele cazuri, veniturile lunare ajung sau au ajuns în ultimii ani în jurul pragului de 20.000 de lei.

Reducerea cheltuielilor bugetare a ajuns și în administrație

Discuția despre salariile din primării trebuie pusă în contextul mai larg al încercării statului de a reduce deficitul și cheltuielile publice. Pentru 2026, Guvernul a stabilit un plafon al cheltuielilor de personal din bugetul general consolidat de 8,2% din PIB, față de 8,8% din PIB în 2025. În valoare nominală, însă, acestea sunt estimate la 168,3 miliarde de lei în 2026, față de 167,7 miliarde de lei în anul anterior.

OUG 7/2026 prevede, pentru o parte a administrației centrale, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal față de nivelul de referință din 2025, cu anumite excepții. Instituțiile pot ajunge la această țintă inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanțate, disponibilizări sau diminuarea unor sporuri. Implementarea măsurilor pentru atingerea obiectivului se face în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

În administrația locală există, de asemenea, măsuri pentru reducerea cheltuielilor de personal și a numărului de posturi.

Vezi și:

Ai pornit centrala pentru prima dată după vară? Ce trebuie să verifici în primele 30 de minute ca să nu ai probleme la iarnă

Tocmai de aceea, într-un moment în care contribuabilii sunt interesați nu doar de creșterea veniturilor statului, ci și de economiile făcute de acesta, nivelul salariilor din administrația locală rămâne un subiect sensibil.

Primarii marilor orașe ajung la venituri de aproximativ 20.000 de lei

Funcția de primar se află în partea superioară a grilei de remunerare din administrația publică locală, iar veniturile diferă în funcție de rangul localității și de alte elemente prevăzute de legislație.

În București, sumele au ajuns în ultimii ani în jurul pragului de 20.000 de lei net lunar. În ianuarie 2025, Nicușor Dan declara, în perioada în care era primar general al Capitalei, că primea aproximativ 21.000 de lei net pe lună.

Actualul primar general, Ciprian Ciucu, a vorbit la rândul său despre un venit de aproximativ 19.000 de lei lunar.

„Asta înseamnă undeva mai puțin de 4.000 de euro”, declara acesta.

Ciucu susținea însă că nivelul salariului trebuie privit și în raport cu responsabilitatea funcției și respingea ideea că ocuparea unei poziții de primar conduce automat la îmbogățire.

„La primărie, dacă nu ești ticălos și nu furi, nu te îmbogățești, ca să fie foarte, foarte clar”, afirma edilul.

Ce venituri au fost declarate în București

Datele din declarațiile de avere pentru anii anteriori arată diferențe importante chiar și între primarii din Capitală. Potrivit unei analize Digi24 asupra veniturilor aferente anului 2023 și declarate în 2024, Nicușor Dan ajungea la aproape 19.800 de lei lunar, iar Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, declara venituri echivalente cu peste 19.300 de lei pe lună.

În schimb, Clotilde Armand, atunci primar al Sectorului 1, declarase un venit de aproximativ 12.100 de lei lunar. Aceste valori sunt însă repere din anii anteriori și nu trebuie confundate cu salariile efectiv încasate de fiecare edil în 2026.

De ce și primarii unor orașe mai mici pot avea venituri ridicate

Mărimea localității nu explică singură diferențele dintre veniturile edililor. În anii anteriori, primari ai unor municipii precum Reșița, Focșani sau Deva s-au regăsit printre edilii cu venituri ridicate.

Unul dintre motive îl reprezintă majorările asociate implementării proiectelor finanțate din fonduri europene. Ioan Popa, primarul Reșiței, explica această situație prin volumul proiectelor europene derulate de administrația locală.

„Reșița este municipiul reședință de județ locul I pe țară la proiecte europene/capita. Asta ne dă posibilitatea nouă, inclusiv primarilor, dar și celor care lucrează pe proiecte să ne facem un spor de salariu”, declara edilul pentru Digi24.

O explicație asemănătoare oferea și primarul municipiului Focșani, Cristi Misăilă.

„Noi la momentul acesta avem vreo 38 în implementare. Iar valoarea proiectelor pe fonduri europene din municipiul Focșani depășește 130 de milioane de euro”, afirma acesta.

Cât câștigă un primar dintr-un oraș mic sau dintr-o comună

Diferențele devin mai clare atunci când veniturile edililor marilor municipii sunt comparate cu cele ale primarilor din orașele mici și comune. Legea stabilește coeficienți diferiți în funcție de tipul localității și de numărul de locuitori, astfel că indemnizația scade pe măsură ce localitatea administrată este mai mică.

Un exemplu concret este orașul Hațeg, din județul Hunedoara. Potrivit situației oficiale privind salarizarea la 31 martie 2026, primarul avea o indemnizație de bază de 14.490 de lei brut pe lună. Pentru implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene, indemnizația era majorată cu 40%, adică încă 5.796 de lei. În total, venitul ajungea astfel la 20.286 de lei brut pe lună.

Exemplul arată cât de mult poate schimba situația majorarea pentru proiecte europene. Deși Hațeg este un oraș mult mai mic decât București, Cluj-Napoca, Iași sau Constanța, indemnizația totală a primarului poate depăși 20.000 de lei brut atunci când este aplicată majorarea prevăzută de lege.

În comune, indemnizațiile de bază sunt mai mici. De exemplu, Primăria Telciu, din județul Bistrița-Năsăud, arată în situația salarială oficială valabilă la 31 martie 2026 că indemnizația primarului comunei era de 12.075 de lei brut pe lună, iar cea a viceprimarului de 9.660 de lei.

Legea diferențiază indemnizațiile în funcție de populație. Astfel, coeficientul prevăzut pentru primarul unei comune cu 5.001-10.000 de locuitori este 5, pentru o comună cu 3.001-5.000 de locuitori este 4,5, iar pentru una cu cel mult 3.000 de locuitori este 4. În cazul orașelor, coeficientul ajunge la 5,5 pentru cele cu până la 10.000 de locuitori și la 6 pentru cele cu 10.001-20.000 de locuitori. Prin comparație, primarul unui municipiu reședință de județ are coeficientul 9, iar primarul general al Capitalei coeficientul 10.

Asta explică de ce diferențele dintre indemnizațiile de bază pot fi de câteva mii de lei lunar. În practică însă, comparația nu trebuie făcută numai după mărimea localității. Majorările acordate în condițiile legii pentru implementarea proiectelor europene pot ridica semnificativ venitul final al unui edil dintr-un oraș mic.

Cât câștigă ceilalți angajați din primării

Primarul se află în vârful ierarhiei administrației locale, însă și alte funcții de conducere pot avea venituri importante. În funcție de administrație și de grila aplicată, viceprimarii, administratorii publici, secretarii generali, arhitecții-șefi, directorii și șefii de servicii se pot situa la niveluri salariale considerabil peste media multor categorii de angajați din economie.

La polul opus se află personalul contractual și auxiliar, unde veniturile pot fi mult mai reduse.

Diferențele arată și de ce simpla formulare „salarii la stat” poate fi înșelătoare: veniturile variază considerabil în funcție de instituție, funcție, responsabilități și sporurile aplicabile.

De ce salariile primarilor revin în discuție în 2026

Dezbaterea nu se reduce la întrebarea dacă un primar ar trebui să câștige 15.000, 18.000 sau 20.000 de lei. Problema mai largă este cât cheltuiește statul pentru funcționarea administrației și cât de repede se văd economiile promise în buget.

România se află în continuare sub presiunea reducerii deficitului bugetar. Pentru 2026, plafonul deficitului bugetului general consolidat a fost stabilit la 6,2% din PIB, iar pentru 2027 la 5,1%. Consiliul UE a stabilit, de asemenea, o traiectorie de control al creșterii cheltuielilor nete în cadrul corectării deficitului excesiv.

Pentru contribuabili, întrebarea este cu atât mai relevantă cu cât consolidarea bugetară nu înseamnă numai venituri mai mari colectate de stat, ci și controlul propriilor cheltuieli.

În 2026 există deja măsuri care merg în această direcție: salariile de bază și indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică au fost menținute, în principiu, la nivelul din decembrie 2025, iar Guvernul a introdus obiective de reducere a unor cheltuieli de personal și a numărului de posturi.

Efectul concret al acestor măsuri asupra costului total al aparatului public este însă cel care va arăta în ce măsură ajustarea bugetară este suportată și prin reducerea cheltuielilor statului, nu numai prin măsuri care afectează veniturile populației și ale companiilor.

Muntele de panouri solare care urmează să devină deșeu. Fabrica ce reciclează unul pe minut și recuperează 96% din materiale