Lumea începe să vadă un pericol în inteligența artificială. Locurile de muncă sunt marea problemă, dar frica nu se oprește aici

Inteligența artificială a intrat într-un timp foarte scurt în aproape toate discuțiile despre viitor. ChatGPT, Gemini, Claude și numeroasele instrumente AI lansate în ultimii ani promit să ne facă munca mai rapidă, să automatizeze activități repetitive și chiar să creeze profesii complet noi. Dar, pe măsură ce tehnologia devine mai capabilă, oamenii încep să privească și cealaltă față a schimbării.

Un amplu studiu internațional realizat de Pew Research Center, pe baza răspunsurilor a zeci de mii de persoane din 37 de țări, arată că teama că AI va distruge locuri de muncă a ajuns să cântărească mai mult decât speranța că va crea altele noi. Cercetarea, analizată și de Euronews, indică însă că îngrijorarea nu se limitează la joburi. Inegalitatea economică și modul în care inteligența artificială va fi controlată devin, la rândul lor, motive serioase de neliniște.

Oamenii se tem că inteligența artificială va elimina mai multe joburi decât va crea

Rezultatul care atrage cel mai mult atenția este amploarea fenomenului. În 34 dintre cele 37 de țări incluse în studiu, respondenții sunt mai înclinați să creadă că inteligența artificială va conduce la dispariția locurilor de muncă decât la apariția unor noi oportunități profesionale în următorii 20 de ani.

Temerile sunt chiar mai mari în economiile dezvoltate. În cele 18 țări cu venituri ridicate analizate, o mediană de 55% dintre adulți consideră că AI va reduce numărul locurilor de muncă. În Australia, Coreea de Sud și Statele Unite, proporția ajunge la aproximativ șapte din zece persoane sau chiar mai mult.

Există însă și multă incertitudine. În unele state cu venituri medii, un procent important dintre respondenți recunoaște că pur și simplu nu știe ce efect va avea AI asupra pieței muncii. Este o nuanță importantă: studiul măsoară percepțiile populației, nu demonstrează că un anumit număr de meserii va dispărea efectiv.

Cei care cunosc mai bine AI nu sunt neapărat mai liniștiți

Un detaliu interesant observat de cercetători este legătura dintre familiaritatea cu inteligența artificială și percepția asupra riscurilor. Moira Fagan, cercetător senior la Pew Research Center, a explicat pentru Euronews că locuitorii țărilor bogate tind să fi auzit și să fi citit mai mult despre AI, iar cei cu un nivel mai ridicat de informare sunt, în multe cazuri, mai predispuși să creadă că tehnologia va duce la pierderea unor locuri de muncă.

Acest lucru capătă sens dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă deja în companii. Inteligența artificială nu mai produce doar texte sau imagini, ci poate scrie cod, analiza documente, automatiza activități administrative și prelua o parte dintre sarcinile din suportul pentru clienți. Playtech.ro a scris deja despre efectele inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă din IT, într-un context în care inclusiv programatorii aflați la început de carieră resimt schimbările produse de noile instrumente.

Mai interesant este că tocmai tinerii se numără printre cei mai îngrijorați în numeroase state. Persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani se tem într-o măsură mai mare de pierderea joburilor decât generațiile mai în vârstă în țări precum Canada, Franța, Suedia, Singapore, India, Indonezia și Malaysia.

Frica merge dincolo de locurile de muncă

Joburile sunt principala problemă economică asociată cu AI, dar nu singura. Studiul Pew arată că oamenii din numeroase țări se așteaptă ca inteligența artificială să accentueze diferențele dintre cei bogați și cei săraci, mai degrabă decât să le reducă. Îngrijorarea este din nou mai puternică în economiile cu venituri mari.

Explicația este relativ simplă: dacă productivitatea generată de AI ajunge în primul rând la companii și la persoanele care controlează tehnologia, în timp ce alți angajați își pierd o parte dintre oportunități, beneficiile economice ar putea fi distribuite inegal. Acesta este însă un scenariu anticipat de respondenți, nu o concluzie definitivă privind efectele economice viitoare ale AI.

În același timp, oamenii nu privesc tehnologia exclusiv cu teamă. La nivelul celor 37 de țări, o mediană de 41% dintre respondenți declară că sunt în egală măsură entuziasmați și îngrijorați de extinderea AI în viața de zi cu zi, în timp ce 37% spun că îngrijorarea este sentimentul dominant.

AI poate schimba mai întâi joburile, înainte să le elimine

Realitatea pieței muncii este mai complicată decât scenariul în care un robot sau un chatbot înlocuiește pur și simplu un angajat. Așa cum Playtech.ro a analizat într-un material dedicat transformarea pieței muncii provocată de inteligența artificială, primele schimbări apar deseori la nivelul sarcinilor. O profesie poate continua să existe, dar o parte din activitatea zilnică să fie automatizată, iar angajatorul să aibă nevoie de mai puțini oameni pentru același volum de muncă.

Un alt punct sensibil îl reprezintă joburile pentru începători. Sarcinile repetitive de research, redactare, procesare a datelor sau scriere de cod simplu au reprezentat mult timp o modalitate prin care tinerii acumulau experiență. Dacă o parte dintre acestea sunt preluate de AI, accesul la primul loc de muncă ar putea deveni mai dificil chiar înainte să apară concedieri în masă.

România nu este inclusă separat în cele 37 de țări analizate de Pew Research Center, astfel că rezultatele nu trebuie prezentate drept o fotografie directă a opiniilor românilor. Tendința internațională rămâne însă relevantă: după câțiva ani în care conversația publică a fost dominată de ceea ce poate face inteligența artificială, tot mai mulți oameni încep să se întrebe ce le poate lua această tehnologie și cine va beneficia, în cele din urmă, cel mai mult de transformare.

Orașele în care apartamentele rămân, dar oamenii dispar. Cum arată piața imobiliară într-un municipiu care pierde populație