România testează o soluție ieftină împotriva dronelor. Cât costă noile sisteme

Incursiunile repetate ale dronelor de război în apropierea graniței României determină autoritățile să analizeze noi soluții de apărare, care să fie mai puțin costisitoare decât utilizarea rachetelor lansate de avioanele de luptă. După mai multe zile consecutive în care aparate fără pilot au pătruns în spațiul aerian românesc, Armata ia în calcul folosirea unor sisteme deja existente în dotare, dar și a altor tehnologii aflate în faza de testare. În paralel, incidentul în care a fost doborâtă o dronă de proveniență rusească a avut și consecințe diplomatice, ambasadorul Federației Ruse fiind convocat la Ministerul Afacerilor Externe.

Noi incursiuni ale dronelor în spațiul aerian românesc

Pentru a patra zi consecutiv, radarele Armatei au detectat pătrunderea unei drone în spațiul aerian al României. Potrivit informațiilor prezentate, aparatul a fost identificat la est de Sulina, la ora 8:47, moment în care autoritățile au transmis un mesaj Ro-Alert locuitorilor din județul Tulcea, recomandându-le să se adăpostească.

La șase minute după emiterea alertei, două avioane F-16 au decolat de la baza aeriană din Fetești, pregătite să intervină. De această dată însă, drona a rămas doar pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, după care și-a continuat deplasarea spre Ucraina, unde au fost raportate noi explozii.

Spre deosebire de incidentele produse vineri, sâmbătă și duminică, când dronele care au pătruns mai adânc pe teritoriul României au fost doborâte, piloții români nu au deschis focul în această situație.

Vezi și:

Cât a plătit un român pentru o perfuzie în Bulgaria. Suma uriașă a stârnit mii de reacții: „Am rămas fără cuvinte”

În același timp, nordul județului Tulcea și sudul județului Galați, inclusiv municipiul Galați, continuă să fie zonele în care mesajele Ro-Alert sunt emise cel mai frecvent. Aceste regiuni sunt cele mai expuse în contextul atacurilor cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Cea mai recentă alertă a fost transmisă în cursul după-amiezii, în momentul în care un roi de drone a atacat porturile dunărene ale Ucrainei.

Costurile interceptării îi determină pe militari să caute soluții alternative

Utilizarea avioanelor F-16 și a rachetelor aer-aer pentru interceptarea dronelor presupune costuri ridicate. Potrivit informațiilor prezentate, o singură rachetă lansată de pe un F-16 costă aproximativ 400.000 de dolari, iar stocurile disponibile, estimate la câteva sute de rachete, se diminuează odată cu fiecare intervenție.

Prin comparație, dronele Geran-2 utilizate de Rusia au un cost estimat între 30.000 și 80.000 de dolari, ceea ce determină Armata să analizeze variante mai eficiente din punct de vedere financiar.

Vezi și:

Cât încasează lunar un comandant de tanc din Armata Română. Condițiile pentru ocuparea postului

Armata Română face angajări. Aproape 6.800 de posturi sunt disponibile. Ce salarii primesc soldații și gradații profesioniști

Una dintre soluțiile aflate deja în dotarea militarilor este sistemul Merops, introdus anul trecut. Acesta utilizează drone interceptoare care costă aproximativ 14.000 de dolari fiecare și pot fi lansate atât de la sol, cât și de pe vehicule militare.

În paralel, militarii testează și tunurile antiaeriene Ghepard, sisteme care au fost folosite cu succes în Ucraina împotriva atacurilor cu roiuri de drone. România dispune în prezent de 36 de astfel de sisteme funcționale, iar costul unui proiectil este de doar câteva sute de dolari.

Cu toate acestea, este nevoie de timp pentru ca personalul militar să se familiarizeze cu noile echipamente și cu modul lor de utilizare în astfel de misiuni.

România dezvoltă și tehnologii proprii, dar acestea nu sunt destinate Armatei

În apropierea Bucureștiului, o companie privată dezvoltă propriile drone militare și tehnologii destinate conflictelor moderne.

„Este o dronă de atac, dar poate fi folosită şi ca dronă de supraveghere. Este integral românească, este extrem de eficientă”, a declarat Emanuel Pop, directorul companiei, potrivit Observator News.

În aceeași unitate sunt dezvoltate și sisteme de bruiaj destinate combaterii dronelor.

„Bruiatorul are o antenă directivă. Şi o poţi orienta către dronă. Poţi selectiv bruia anumite tipuri de drone. Ăsta este avantajul acestui bruiator, nu bruiază la modul generic”, a explicat Marius Dima, inginer.

Potrivit informațiilor prezentate, aceste sisteme sunt realizate pentru export și nu fac parte din actualul program de achiziții al Armatei Române.

În perioada următoare, România intenționează să cumpere noi sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune din Germania, Franța și Israel. Totuși, livrările sunt programate să înceapă abia anul viitor.

Incidentul cu drona rusească a avut și consecințe diplomatice

Anchetatorii au stabilit că cel puțin una dintre dronele doborâte în ultimele zile era de proveniență rusească. Fragmentele acesteia au fost prezentate ambasadorului Federației Ruse la București, care a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a oferi explicații.

Totodată, România a anunțat că va expulza un diplomat rus.

Reacția ambasadorului Federației Ruse a venit imediat.

„Este în mod clar o acţiune de propagandă. (…) Rusia nu a trimis şi nu trimite drone de luptă către ţinte de pe teritoriul României. Expulzarea unui angajat al ambasadei nu va rămâne fără răspuns din partea Rusiei”, a declarat acesta.

De ce nu ar trebui să dezactivezi Memory Integrity în Windows 11 doar pentru câteva FPS în plus