România riscă retrogradarea la „junk” după eșecul Legii salarizării. Ce ar însemna pentru economie și populație

Riscul ca România să-și piardă ratingul de țară din categoria recomandată investițiilor este din nou în creștere, după ce partidele politice nu au reușit să ajungă la un acord pentru adoptarea Legii salarizării unitare. Reforma era importantă atât pentru accesarea unor fonduri europene, cât și pentru controlarea mai bună a cheltuielilor statului în următorii ani, arată o analiză Bloomberg.

România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro

Legea salarizării unitare reprezenta una dintre reformele asumate de România pentru accesarea banilor europeni. În lipsa adoptării acesteia, țara riscă acum să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene.

Pierderea acestei sume nu ar produce neapărat o problemă majoră imediată pentru bugetul din 2026. Semnalul transmis investitorilor și agențiilor de rating este însă mai important pe termen lung: România întâmpină în continuare dificultăți în adoptarea reformelor necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

Legea salarizării era considerată esențială pentru corectarea dezechilibrelor din sistemul public și pentru ca statul să poată estima și controla mai bine viitoarele cheltuieli cu salariile.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Ce înseamnă riscul ca România să ajungă la „junk”

România se află în prezent la limita inferioară a categoriei „investment grade”, adică ratingul la care obligațiunile statului sunt încă considerate recomandate investițiilor de către marile agenții de evaluare.

Toate cele trei mari agenții de rating mențin România la cel mai scăzut nivel din această categorie, cu perspectivă negativă.

O eventuală coborâre cu încă o treaptă ar duce ratingul în categoria numită informal „junk”, adică nerecomandată investițiilor. Consecința importantă este că unii investitori ar putea deveni mai reticenți să împrumute România sau ar putea solicita dobânzi mai mari pentru riscul asumat.

Vezi și:

România, la un pas de categoria „junk”. De ce alegerile anticipate ar putea crește riscul unei retrogradări

Guvernul Mureșan, despre creșterea taxelor, pensii, salariile bugetarilor și ministere. Ce îi așteaptă pe români în 2027

„În acest context, riscurile de rating nu pot decât să crească. Eșecul de a adopta o reformă-cheie, care a fost discutată de ani de zile, nu va ajuta povestea de credit a României”, a declarat economistul Valentin Tătaru, de la ING Bank București.

România se împrumută deja foarte scump

Problema este cu atât mai importantă cu cât România are deja cele mai ridicate costuri interne de împrumut din Uniunea Europeană.

Presiunea s-a observat și pe piețele externe. Potrivit Bloomberg, obligațiunile în dolari ale României s-au numărat joi printre cele mai slab performante de pe piețele emergente. Randamentul titlurilor cu scadență în 2036 a crescut cu 5 puncte de bază, până la 6,56%.

Un randament mai mare înseamnă, simplificat, că investitorii cer o remunerație mai ridicată pentru a împrumuta statul român.

De ce deficitul este atât de important pentru rating

România trebuie să demonstreze că poate reduce treptat diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. Dacă deficitul rămâne ridicat, Guvernul trebuie să împrumute sume mari în fiecare an, iar datoria publică continuă să crească.

Fitch avertizase deja, în analiza sa de la sfârșitul lunii iulie, că neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală necesare pentru stabilizarea datoriei pe termen mediu ar putea reprezenta unul dintre motivele unei eventuale retrogradări.

România a reușit, în același timp, să avanseze cu alte reforme care ar putea permite deblocarea a peste 3 miliarde de euro din finanțarea europeană. Printre acestea se numără și adoptarea legii integrității, una dintre bornele importante ale programului de redresare.

Eșecul Legii salarizării rămâne însă un semnal negativ.

„Agențiile de rating tind să fie răbdătoare, dar răbdarea lor este pe cale să se epuizeze, dacă factorii de decizie din România nu își pun lucrurile în ordine”, a avertizat Piotr Matys, analist valutar senior la In Touch Capital Markets.

O eventuală retrogradare nu ar însemna că România intră automat în incapacitate de plată, dar ar putea face finanțarea statului mai dificilă și mai costisitoare. Iar atunci când statul plătește dobânzi mai mari, o parte mai mare din buget trebuie direcționată către costul datoriei, în loc să poată fi folosită pentru investiții și servicii publice.

De ce unele cabluri USB-C nu funcționează cu PC-ul tău, deși se potrivesc perfect în port