Roboții umanoizi au intrat în sala de operație: prima intervenție chirurgicală care pare desprinsă din viitor
Medicii au realizat, în premieră, două intervenții chirurgicale cu ajutorul unor roboți umanoizi controlați de la distanță, într-un test preclinic care ar putea schimba felul în care sunt gândite operațiile robotice. Potrivit Popular Science, procedurile au vizat îndepărtarea vezicii biliare la mamifere mari, non-primate. Una dintre operații a fost realizată de un robot umanoid alături de un asistent uman, în timp ce a doua a fost efectuată de doi roboți.
Deocamdată, nu vorbim despre roboți care operează singuri pacienți umani. Intervențiile au fost teleoperate, adică oamenii au controlat mașinile de la distanță.
Totuși, demonstrația marchează un moment important pentru medicina robotică. Până acum, chirurgia asistată de roboți era dominată de sisteme mari, specializate și foarte scumpe.
Noii roboți, porecliți „Surgie”, sunt mai mici, mai flexibili și, cel puțin teoretic, mai ușor de trimis acolo unde accesul la chirurgie este limitat.
De ce contează forma umanoidă
Sistemele robotice folosite deja în spitale pot salva vieți, dar vin cu multe limitări. Unele cântăresc peste 800 de kilograme, au nevoie de săli de operație adaptate special și de echipe instruite pentru instalare și utilizare.
În plus, multe sunt create pentru un set restrâns de proceduri. Sunt precise, dar nu neapărat versatile.
Roboții umanoizi testați de echipa de la University of California San Diego au o altă logică. Măsoară aproximativ 1,5 metri, cântăresc în jur de 27 de kilograme și pot fi adaptați mai ușor la spații și sarcini diferite.
Această dimensiune contează enorm. Un robot mai mic nu ocupă toată sala de operație, nu cere aceeași infrastructură și poate fi transportat mai ușor.
Pentru comunități rurale, zone izolate, spitale cu personal insuficient sau chiar scenarii extreme, precum câmpul de luptă ori misiunile spațiale, o astfel de tehnologie ar putea deveni foarte valoroasă.
Nu este prima dată când roboții pentru microchirurgie sunt prezentați ca un pas major în medicina modernă, dar forma umanoidă schimbă discuția. Aici nu mai este vorba doar despre un braț robotic foarte precis, ci despre o mașinărie care poate lucra într-un mediu construit pentru oameni.
Ce au reușit medicii și unde au apărut problemele
Echipa de cercetători a trebuit să creeze adaptoare speciale pentru ca roboții să poată ține instrumentele chirurgicale. Chiar și așa, operatorii au spus că lucrul de la distanță s-a simțit surprinzător de natural.
Chirurgul Nikita Thareja, de la UC San Diego, a explicat că robotul s-a integrat bine în spațiul și fluxul de lucru din sala de operație. Aceasta este una dintre observațiile importante ale testului, pentru că o tehnologie medicală nu trebuie doar să funcționeze tehnic, ci și să fie utilizabilă într-un mediu real.
Au existat însă și probleme. Roboții Surgie au avut nevoie de recalibrări repetate, ceea ce a încetinit mult procedurile.
O altă limitare este latența, adică întârzierea dintre comanda dată de operator și mișcarea robotului. În chirurgie, chiar și diferențele mici de timp pot conta.
Cercetătorii spun însă că astfel de probleme sunt normale în fazele timpurii. Ei compară situația cu începuturile chirurgiei laparoscopice robotice, când primele proceduri durau mult mai mult decât astăzi.
În timp, tehnologia s-a rafinat. Intervenții care puteau dura șase ore pot fi astăzi finalizate cu ajutorul sistemelor asistate robotic în aproximativ 30 de minute.
Exemple precum robotul dentist arată deja că medicina începe să testeze mașini tot mai specializate pentru proceduri precise. Diferența este că Surgie ar putea deveni, în viitor, un asistent mai general, nu doar un instrument pentru o singură sarcină.
Viitorul operațiilor ar putea fi o echipă mixtă
Cercetătorii nu văd acești roboți doar ca pe niște brațe chirurgicale controlate de la distanță. În viziunea lor, roboții umanoizi ar putea ajuta și la sarcini mai simple, dar importante: aducerea instrumentelor, pregătirea materialelor sau curățarea după intervenție.
Scopul final este dezvoltarea unui asistent chirurgical autonom, capabil să lucreze alături de oameni. Nu pentru a înlocui complet medicii, ci pentru a completa echipele acolo unde personalul este insuficient.
Această direcție ridică, inevitabil, întrebări. Cât de multă autonomie ar trebui să aibă un robot într-o sală de operație? Cine răspunde dacă apar erori? Cum se certifică o astfel de mașinărie pentru intervenții pe oameni?
Deocamdată, răspunsurile sunt încă în construcție. Dar progresul roboților umanoizi este rapid, iar domeniul nu se limitează la spitale. De la modele care învață să meargă în timp record până la sisteme tot mai dextere, roboții umanoizi sunt împinși spre sarcini reale, nu doar demonstrații spectaculoase.
Pentru medicină, promisiunea este uriașă. Dacă tehnologia devine sigură, accesibilă și suficient de rapidă, un chirurg aflat într-un centru universitar ar putea ajuta la operarea unui pacient aflat la sute sau mii de kilometri distanță.
Pentru moment, Surgie rămâne un experiment preclinic. Dar este unul dintre acele experimente care arată clar direcția: sala de operație a viitorului ar putea fi un loc în care oamenii și roboții lucrează împreună, fiecare acoperind limitele celuilalt.