REVIEW iMac M6 – cel mai frumos desktop Apple a beneficiat de un upgrade important. Sistemul all-in-one care îți satisface toate nevoile într-un format compact

Când Steve Jobs a lansat primul iMac G3 în 1998 cu un design cât se poate de ambițios și futurist, evenimentul de la Flint Center for the Performing Arts din Cupertino a marcat ceva cu adevărat revoluționar în istoria computerelor personale. Cu o schimbare radicală a abordării legate de construcția unui calculator, acesta a devenit peste noapte nu doar un succes global, ci a materializat conceptul de acces prietenos și atractiv la tehnologie pentru o categorie mult mai vastă de utilizatori. Tot el a marcat renunțarea la dischetele Floppy și îmbrățișarea la scară largă a porturilor USB. Practic, încă de la acea vreme, Apple reușea ceva aparent imposibil, transforma un dispozitiv cât se poate de avansat din punct de vedere tehnic în ceva semnificativ mai prietenos, intuitiv și, de ce nu, uman. La fel s-a întâmplat ulterior cu iPod, iPhone, iPad și nu numai.

În 2026, cum era de altfel de așteptat, iMac-ul a beneficiat de o actualizare deloc neglijabilă. Dincolo de adopția celui mai nou SoC Apple dezvoltat in-house, M6 pe litografie de 2 nanometri, acesta este mai subțire, mai colorat și mai eficient energetic ca niciodată, nu doar mai performant. Înainte să trec însă la partea de performanță cât se poate de ușor de măsurat și cuantificat, vreau însă să atrag atenția asupra faptului că, la fel ca în urmă cu câteva decenii, iMac-ul este în primul rând o experiență complexă de foarte mare finețe. Este o piesă de design care, întâmplător, ascunde cea mai avansată tehnologie.

La prima vedere, în carcasa de aproximativ un deget nici nu te aștepți să găsești o configurație hardware completă, având în vedere că este mai subțire decât majoritatea monitoarelor de pe piață care sunt doar atât, monitoare. În plus, ușurința satisfăcătoare cu care îi ajustezi unghiul de lucru, portul magnetic de pe spate cu ajutorul căruia îl conectezi la curent, cablurile și tastatura cu același finisaj precum carcasa iMac-ului, toate reprezintă nu doar o atenție deosebită la detalii, ci și particularități care fac diferența în lumea reală. Din momentul în care l-ai scos din cutie și ai împerecheat mouse-ul și tastatura în câteva momente, ai făcut configurarea inițială a sistemului de operare sau ai folosit iPhone-ul în același scop, nu durează mult până realizezi că ai pășit într-un ecosistem, simplu și rapid.

Portul Ethernet 2,5Gb este ascuns în transformatorul de pe cablul de alimentare de la iMac / foto: Playtech

REVIEW iMac M6 – specificații tehnice și performanță brută

La interiorul noului iMac, Apple a integrat procesorul M6, un SoC realizat pe litografie de 2 nanometri, disponibil în două configurații hardware, cu 10 sau 12 nuclee CPU și tot atâtea nuclee GPU. Versiunea pe care am avut-o la teste este cea mai performantă, cu 12 nuclee CPU, împărțite între două Super Cores, patru nuclee de performanță și șase de eficiență energetică, alături de un GPU cu 12 nuclee, acceleratoare neurale integrate în fiecare nucleu grafic și un Neural Engine dual cu 32 de nuclee în total. Configurația testată include 16 GB de memorie unificată, cu o lățime de bandă teoretică de 153 GB/s, și un SSD de 512 GB, deși Apple oferă și variante cu 24 sau 32 GB RAM, acestea beneficiind inclusiv de o lățime de bandă mai mare, de 170 GB/s. Nu lipsesc Wi-Fi 7, Bluetooth 6 prin cipul dedicat Apple N1, patru porturi Thunderbolt 4 cu suport pentru două monitoare externe 6K și conectivitatea Ethernet de 2,5 Gbps integrată în alimentator. Versiunea cu două porturi Thunderbolt 4 este limitată la un singur monitor extern. Dincolo de cifre, merită insistat asupra faptului că toate acestea sunt integrate într-un computer cu ecran Retina 4,5K de 24 de inchi, capabil să afișeze peste un miliard de culori, cu luminozitate de 500 de niți și acoperire a spațiului cromatic P3.

În privința puterii de procesare, rezultatele obținute în Geekbench 7 sunt cât se poate de relevante, cu 3.931 de puncte în Single-Core și 21.358 de puncte în Multi-Core, valori care confirmă nu doar performanța ridicată a unui singur nucleu, ci și capacitatea procesorului de a distribui eficient sarcinile solicitante între nucleele disponibile. Ca să pun aceste cifre în perspectivă, performanța Single-Core contează enorm când navighezi pe internet, lucrezi în aplicații de productivitate sau modifici fotografii, în timp ce rezultatul Multi-Core devine important când exporți un proiect video, comprimi arhive voluminoase ori rulezi mai multe operațiuni complexe simultan. În Cinebench 2026 am obținut 807 puncte Single-Core și 4.855 Multi-Core, iar în PassMark PerformanceTest, procesorul a înregistrat 34.426 de puncte CPU Mark.

Am completat măsurătorile cu PulzeMark, unde scorul CPU & Real-World a ajuns la 7.640 de puncte, iar CPU Compute la 3.890. Sunt metodologii diferite, ale căror scoruri nu se compară direct, dar care conturează aceeași imagine: vorbim despre un procesor cu o rezervă generoasă de performanță pentru activitățile de zi cu zi, inclusiv pentru sarcini care, în urmă cu doar câțiva ani, erau asociate cu stații de lucru profesionale. Dacă ai un iMac cu M1, un upgrade se justifică pentru performanța de aproximativ 3 ori mai mare în funcții editare foto/video și calcul, iar în cazul unui M4, performanța este cu cel puțin 50% mai mare, doar poate fi chiar dublă sau mai mare, în funcție de profilul sarcinilor.

Partea grafică este cel puțin la fel de interesantă, mai ales în condițiile în care iMac-ul nu are o placă video dedicată în sensul tradițional al termenului, ci folosește GPU-ul integrat în același cip M6. În Geekbench 7 Metal am înregistrat 87.865 de puncte, iar în Cinebench 2026, testul GPU s-a încheiat cu 25.659 de puncte. Pentru a verifica dacă performanța se menține la solicitare prelungită, nu doar în reprize scurte, am rulat și trei teste de stres din 3DMark. Solar Bay Extreme Stress Test a obținut un scor maxim de 5.046 de puncte și o stabilitate de 97,8%, Steel Nomad Light Stress Test a înregistrat 6.474 de puncte și 95,1% stabilitate, în timp ce Solar Bay Stress Test a atins 15.780 de puncte, cu o stabilitate remarcabilă de 100%.

Vezi și:

Apple reduce bugetele pentru folosirea AI-ului în companie. Cât vor mai putea cheltui zilnic angajații

Un dezvoltator a transformat un Microsoft Surface Duo într-un iPhone cu două ecrane. Cum a instalat iOS 26

În practică, aceste procente sunt chiar mai interesante decât scorurile brute, pentru că indică măsura în care performanța se păstrează atunci când GPU-ul este solicitat repetat, fără fluctuații majore provocate de temperatură sau de limitarea frecvențelor. Faptul că un sistem atât de subțire reușește să ofere asemenea rezultate reprezintă un argument important pentru eficiența arhitecturii Apple Silicon, chiar dacă nu trebuie confundat cu promisiunea că orice joc modern va rula la setări maxime și la rezoluția nativă a ecranului. În orice caz, dacă vrei să te joci Cyberpunk 2077 pe el, unul dintre jocurile care rămâne de referință din prisma pretențiilor grafice, nu vei avea probleme la rezoluție 1080p cu detalii înalte sau chiar ultra. Acesta este și un calculator de gaming.

În funcție de configurația hardware, iMac M6 vine cu patru porturi Thunderbolt 4 USB Type-C pe spate / foto: Playtech

Pentru un computer care se adresează inclusiv creatorilor de conținut, performanța în aplicațiile de editare video este probabil mai relevantă decât scorurile obținute în jocuri sau în benchmarkuri sintetice. În acest scop, am folosit PugetBench 2.1.1 pentru DaVinci Resolve Studio 21.2, unde iMac M6 a obținut 101.031 de puncte în testul Basic și 56.529 în Standard. Valorile trebuie interpretate în contextul metodologiei PugetBench, care evaluează diferite operațiuni de procesare video, nu ca pe un procent universal de performanță sau ca pe o comparație directă între cele două preseturi. Totuși, ele confirmă că iMac-ul dispune de o platformă hardware capabilă să susțină fluxuri de lucru creative solicitante.

Un rol important îl are și Media Engine, componenta dedicată accelerării hardware pentru codec-uri precum H.264, HEVC, AV1 și ProRes, care reduce nevoia de a utiliza exclusiv nucleele CPU sau GPU pentru anumite operațiuni de codare și decodare. În utilizarea practică, asta se traduce printr-o experiență mai fluidă atunci când lucrezi cu materiale video de rezoluție mare, previzualizezi secvențe sau pregătești exporturi, deși proiectele cu numeroase efecte, corecții de culoare complexe ori material 8K pot solicita semnificativ mai multă memorie decât cei 16 GB ai configurației testate. Nu este vorba că ceva este imposibil pentru acest iMac cu M6, doar că în scenariile extreme s-ar putea să aștepți un pic mai mult.

La capitolul memorie și stocare, rezultatele sunt din nou impresionante, dar merită explicate și limitele lor. În PulzeMark, memoria unificată a atins 146,9 GB/s la citirea folosind toate nucleele CPU și 84,7 GB/s într-un singur fir de execuție, în timp ce testul realizat prin GPU a indicat 123,4 GB/s. Nu vorbim despre două memorii diferite, ci despre aceeași resursă rapidă, partajată între componentele sistemului, o particularitate esențială a arhitecturii Apple Silicon. SSD-ul de 512 GB a înregistrat 6.476,3 MB/s la citirea secvențială și 4.929,3 MB/s la scriere, cu rezultate de 59,8 MB/s la citirea aleatorie și 35,4 MB/s la scrierea aleatorie în configurația de test PulzeMark. Vitezele secvențiale sunt excelente pentru transferul proiectelor video mari sau lucrul cu biblioteci foto voluminoase, în timp ce operațiunile aleatorii sunt relevante pentru accesul la fișiere mici, cache-uri și datele folosite permanent de aplicații. Singura rezervă reală este legată de capacitate: 512 GB pot deveni insuficienți destul de repede dacă lucrezi cu filmări 4K, biblioteci RAW sau modele AI descărcate local. Din fericire, porturile Thunderbolt 4 fac relativ simplă extinderea spațiului printr-un SSD extern performant, fără un compromis de viteză.

Până și interiorul porturilor Thunderbolt 4 este asortat cu finisajul albastru al versiunii de iMac pe care am testat-o / foto: Playtech

Nu în ultimul rând, am acordat o atenție specială performanței în inteligență artificială, un domeniu în care Apple insistă că M6 aduce unele dintre cele mai importante îmbunătățiri. În MLPerf Client 2.0, folosind accelerarea MLX pe GPU, modelul Qwen 3 8B a generat 25,6 tokenuri pe secundă, Llama 3.1 8B Instruct a atins 24,1 tokenuri pe secundă, iar Phi 4 Mini Instruct a urcat la 41,6 tokenuri pe secundă. În schimb, modelul mai solicitant Phi 4 Reasoning 14B s-a oprit la 13,5 tokenuri pe secundă, ceea ce ilustrează destul de bine diferența de resurse necesare între modelele compacte și cele mai complexe. Am verificat inclusiv generarea de imagini cu Flux 2 Klein 4B, unde rezultatul a fost de 2,58 imagini pe minut, cu un timp mediu de aproximativ 23,2 secunde pentru fiecare imagine.

Separat, PulzeMark a raportat 1.116 inferențe pe secundă în testul Neural Engine Standard și 223 în Extended, două scenarii cu complexitate diferită, care nu pot fi comparate direct cu vitezele de generare ale modelelor lingvistice. Din punctul meu de vedere, este fascinant că un desktop atât de compact poate rula local asemenea modele, fără să fie obligat să trimită datele către un server, dar cei 16 GB RAM reprezintă o limitare de care trebuie să ții cont dacă intenționezi să folosești frecvent modele mai mari sau să combini sarcinile AI cu alte aplicații solicitante. Pentru majoritatea utilizatorilor, însă, puterea de procesare disponibilă depășește confortabil necesitățile obișnuite, iar această rezervă de performanță contribuie tocmai la senzația de naturalețe și rapiditate care definește experiența iMac. În plus, vine ca o garanție că investiția inițială într-un astfel de sistem all-in-one include o liniște sufletească pentru 4-5 ani de acum înainte, dacă nu chiar mai mult.

Folie de pe iMac M6 ți-l protejează, dar te și salută / foto: Playtech

REVIEW iMac M6 – experiență de utilizare și concluzie

Cuvintele all-in-one în limba română se traduc prin „totul într-unul”, un singur pachet care te ajută în orice situație, nimic nu este prea mult pentru el și rareori aceste valori au fost mai adevărate decât în cazul noului iMac cu M6. Experiența de interacțiune cu el este una care a implicat foarte multe eforturi de cercetare și dezvoltare, iar asta se simte. Dincolo de designul impecabil și de ecranul strălucitor cu o acuratețe cromatică peste medie, noul iMac se aude spectaculos. Certificarea Dolby Atmos nu este doar un truc de marketing, îți umple impresionant camera cu sunet de calitate, ca să nu spun supranatural. Nu de alta, dar pare un sunet mult mai plin, mai puternic și impozant decât ai asocia în condiții normale cu o carcasă atât de subțire. Fără nicio exagerare, efectiv te întrebi deseori de unde vine sunetul.

Iar dacă ești streamer sau pur și simplu oferi asistență unor persoane de la distanță în diferite domenii, șansele să scapi de niște investiții suplimentare este foarte mare. Cu ajutorul funcției Desk View, camera integrată de 12 megapixeli poate afișa simultan imaginea ta și suprafața biroului, folosind unghiul larg de captură și algoritmi software pentru a simula perspectiva unei camere amplasate deasupra mesei. Practic, poți prezenta un produs, explica un desen, demonstra o procedură sau oferi indicații asupra unui obiect fizic, fără să ai nevoie de o a doua cameră video ori de un sistem complicat de montare a acesteia.

Poate cel mai important aspect al experienței de utilizare este însă faptul că iMac M6 reușește să te facă să uiți aproape complet de calculatorul propriu-zis, iar asta mi se pare una dintre cele mai mari realizări ale Apple. Nu te preocupă temperaturile, nu simți nevoia să închizi aplicații pentru a elibera resurse și nici nu trebuie să investești în periferice suplimentare pentru a avea un spațiu de lucru complet. Touch ID în colțul din dreapta sus al tastaturii simplifică autentificarea și schimbarea utilizatorilor, macOS 27 îți pune la dispoziție un ecosistem matur de aplicații și funcții inteligente, iar integrarea cu iPhone-ul, de la AirDrop și clipboard-ul universal până la sincronizarea fotografiilor, mesajelor și documentelor, face ca trecerea de la un dispozitiv la altul să fie aproape insesizabilă.

Evident, dacă nu ai mai folosit un Mac, există o perioadă de acomodare, dar aici intervine un alt atu al companiei americane: complexitatea tehnologică este ascunsă în spatele unei interfețe intuitive, în care majoritatea lucrurilor funcționează exact cum te-ai aștepta. Dezvoltasem la un moment dat o teorie conform căreia într-o lună pe Mac înveți cât în șase luni pe Windows. Într-o piață în care performanța este adesea asociată cu dimensiuni generoase, zgomot și o multitudine de cabluri, simplitatea noului iMac devine ea însăși o caracteristică premium care, în mod previzibil, nu este cea mai ieftină.

Ce vreau să spun este însă altceva. Un Apple iMac este mixul perfect de performanță, utilitate și design. Este sistemul ideal pentru o varietate foarte mare de scenarii de utilizare și, mai ales, utilizatori. Dacă ești la început de drum într-un business, dacă ești un student care lucrează la mai multe proiecte într-o varietate mare de domenii, dacă ești un părinte care vrea să-și țină copilul în frâu printr-un sistem avansat de control parental, un astfel de Mac este livrat cu tot ce ai nevoie. În cazul în care ești deja în ecosistemul Apple cu un iPhone sau iPad, este evoluția naturală. Dacă pur și simplu vrei să scapi de bătăile de cap care au tot lovit utilizatorii de Windows și Outlook în ultimul an, iMac M6 este alternativa inteligentă, simplă și eficientă. Nici măcar nu trebuie să fii cel mai mare adept al inteligenței artificiale, dar dacă ești, te ajută și acolo.

Ce apare când pornești pentru prima oară un iMac / foto: Playtech

REVIEW iMac M6 – cel mai frumos desktop Apple a beneficiat de un upgrade important. Sistemul all-in-one care îți satisface toate nevoile într-un format compact