Pluto cere revanșa: șeful NASA vrea ca mica lume înghețată să fie din nou planetă

Pluto cere revanșa: șeful NASA vrea ca mica lume înghețată să fie din nou planetă
Foto: NASA

Pluto, corpul ceresc care a trecut în 2006 de la statutul de a noua planetă a Sistemului Solar la cel de „planetă pitică”, revine în centrul unei dispute care părea închisă de două decenii. De această dată, inițiativa nu vine doar din nostalgia publicului, ci chiar de la vârful NASA.

Administratorul agenției spațiale americane, Jared Isaacman, a declarat în timpul unei audieri în Senatul SUA că se află ferm în tabăra celor care vor ca Pluto să fie din nou considerată planetă. Formula folosită de acesta, „Make Pluto A Planet Again”, a reaprins una dintre cele mai populare controverse din astronomie: cine decide, de fapt, ce este o planetă și ce nu este.

De ce a fost retrogradat Pluto

Pluto a fost descoperit în 1930 de astronomul american Clyde Tombaugh și, timp de 76 de ani, a fost predat în școli drept a noua planetă a Sistemului Solar. Statutul său s-a schimbat însă în 2006, când Uniunea Astronomică Internațională a adoptat o definiție oficială a planetei.

Potrivit acestei definiții, un corp ceresc trebuie să îndeplinească trei condiții: să orbiteze Soarele, să aibă suficientă masă pentru a avea o formă aproape rotundă și să își fi „curățat” vecinătatea orbitală de alte obiecte comparabile. Pluto trece primele două teste, dar nu și pe al treilea, pentru că se află în Centura Kuiper, o regiune populată de numeroase corpuri înghețate.

Așa a apărut categoria de „planetă pitică”, în care Pluto a fost inclus alături de alte corpuri precum Eris, Ceres, Haumea și Makemake. Pentru astronomi, decizia a fost o încercare de a aduce ordine într-un Sistem Solar mai aglomerat și mai complex decât se credea. Pentru public, însă, a părut adesea o nedreptate simbolică.

Argumentul emoțional și miza științifică

Jared Isaacman a invocat inclusiv memoria lui Clyde Tombaugh, sugerând că descoperitorul lui Pluto merită să primească din nou recunoașterea asociată cu identificarea unei planete. Administratorul NASA a mai spus că agenția lucrează la lucrări științifice prin care ar vrea să readucă discuția în comunitatea astronomică.

Declarația este spectaculoasă, dar nu schimbă automat statutul lui Pluto. NASA poate susține misiuni, cercetări și dezbateri, însă autoritatea care a stabilit definiția oficială a planetei este Uniunea Astronomică Internațională. Cu alte cuvinte, chiar dacă șeful NASA vrea o revenire, Pluto nu poate fi „repromovat” printr-o simplă declarație politică.

În plus, o parte dintre astronomi consideră că discuția riscă să devină mai mult culturală decât științifică. Pentru ei, Pluto este fascinant tocmai pentru ceea ce este: o planetă pitică, complexă, activă geologic și extrem de importantă pentru înțelegerea zonelor îndepărtate ale Sistemului Solar. Misiunea New Horizons, care a survolat Pluto în 2015, a arătat o lume mult mai variată decât se așteptau cercetătorii, cu munți de gheață, câmpii netede și structuri geologice surprinzătoare.

O dispută mai mare decât Pluto

Controversa arată cât de greu este să pui granițe simple într-un univers care nu se conformează perfect categoriilor omenești. Dacă Pluto ar redeveni planetă, întrebarea următoare ar fi ce se întâmplă cu alte corpuri asemănătoare din Centura Kuiper. Sistemul Solar ar putea ajunge să aibă nu nouă planete, ci mult mai multe.

Tocmai de aceea, unii specialiști spun că definiția actuală este utilă, chiar dacă nu mulțumește pe toată lumea. Ea separă planetele dominante orbital de obiectele care împart aceeași regiune cu multe corpuri similare. Alții consideră, dimpotrivă, că termenul „planetă” ar trebui să descrie mai ales natura geologică a unui corp ceresc, nu poziția lui orbitală.

Pluto rămâne, indiferent de etichetă, unul dintre cele mai iubite obiecte din Sistemul Solar. Iar noua intervenție a șefului NASA arată că, la aproape 20 de ani de la retrogradare, mica lume înghețată încă are forța de a împărți astronomii, politicienii și publicul în tabere pasionate.