Pe ce loc se află România în clasamentul aurului deținut. Cum arată noua cursă globală pentru metalul prețios

Pe ce loc se află România în clasamentul aurului deținut. Cum arată noua cursă globală pentru metalul prețios
Cât aur are România și unde este păstrat (Foto: Profimedia)

Aurul a revenit în prim-planul economiei mondiale după una dintre cele mai spectaculoase perioade din ultimele decenii. În timp ce băncile centrale din întreaga lume cumpără cantități record de metal prețios pentru a-și consolida rezervele, România a ales o strategie diferită: păstrează aceeași cantitate de aur de aproape 17 ani. Chiar și așa, creșterea puternică a prețului aurului a făcut ca valoarea rezervei naționale să urce la niveluri record.

Aurul, marele câștigător al ultimilor ani

Perioada 2025 – începutul lui 2026 a adus una dintre cele mai mari creșteri ale aurului din istoria modernă. Potrivit analizelor internaționale, metalul prețios a înregistrat un avans anual de aproximativ 64%, cea mai puternică evoluție din 1979 încoace.

Pe fondul tensiunilor geopolitice, al conflictelor internaționale și al incertitudinilor economice, investitorii și băncile centrale s-au orientat tot mai mult către active considerate sigure. În anumite momente, prețul aurului a depășit pragurile psihologice de 5.100 – 5.500 de dolari pe uncie, atingând niveluri fără precedent.

Cât aur deține România

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României pentru aprilie 2026, rezerva oficială de aur a țării este de 103,63 tone, ceea ce o plasează în jurul locului 33 în lume în clasamentul rezervelor oficiale de aur ale băncilor centrale. Această cantitate nu s-a modificat din 2009. BNR nu a cumpărat și nici nu a vândut aur în ultimii 17 ani, preferând să mențină un nivel constant al rezervelor.

La prețurile actuale ale pieței, rezerva de aur a României valorează peste 13,1 miliarde de euro. Raportat la populație, România deține aproximativ 5,5 grame de aur pentru fiecare locuitor, iar metalul prețios reprezintă circa 16,7% din totalul rezervelor internaționale ale țării.

În regiune, România este depășită de Polonia (aproape 600 de tone după achizițiile masive din ultimii ani), Turcia (peste 600 de tone) si de Ungaria, care a ajuns la aproximativ 110 tone.

Unde este păstrat aurul României

O parte importantă a tezaurului nu se află în țară. Din cele 103,63 tone, aproximativ 61,2 tone sunt păstrate în custodie la Bank of England, în timp ce restul se află în seifurile Băncii Naționale a României.

Subiectul a fost intens discutat în ultimii ani, însă BNR a susținut constant că păstrarea unei părți a rezervei în unul dintre cele mai importante centre financiare ale lumii oferă avantaje de lichiditate și credibilitate.

Polonia, campioana cumpărătorilor de aur

Dacă România a ales stabilitatea, alte state au accelerat puternic achizițiile. Cel mai spectaculos exemplu este Polonia. Banca Națională a Poloniei a cumpărat în 2025 peste 102 tone de aur, depășind ritmul deja ridicat din anul precedent.

În iunie 2026, Polonia ajunsese la aproape 596 de tone de aur, devenind al 11-lea cel mai mare deținător oficial de aur din lume. Experții explică această strategie prin apropierea de conflictul din Ucraina și prin dorința autorităților poloneze de a-și consolida securitatea financiară.

Cine mai cumpără aur

Pe lista marilor cumpărători se află și Kazakhstan, care a adăugat 57 de tone, Brazil, cu aproape 43 de tone, și China, care și-a continuat politica de acumulare și a depășit 2.300 de tone de aur. Interesant este și cazul Bulgaria, care a cumpărat peste două tone de aur înaintea adoptării monedei euro.

Există însă și excepții surprinzătoare. Canada, una dintre cele mai importante țări producătoare de aur din lume, nu mai deține deloc aur în rezervele sale oficiale. Autoritățile canadiene au preferat să investească în obligațiuni și alte active considerate mai lichide.

Situația este asemănătoare și în Norway, care și-a vândut aproape întreaga rezervă de aur în urmă cu mai mulți ani.

De ce aurul a devenit din nou atât de important

Creșterea explozivă a aurului a fost alimentată de mai mulți factori simultan: războaie, tensiuni comerciale, inflație ridicată, temeri privind economia globală și interesul tot mai mare al investitorilor.

Fondurile internaționale care investesc în aur au atras sume record, iar cererea pentru lingouri și monede a crescut puternic.

În acest context, aurul și-a recâștigat statutul de „activ-refugiu”, iar multe bănci centrale îl consideră din nou un element esențial pentru protejarea rezervelor naționale.

Pentru România, chiar dacă rezerva a rămas neschimbată, creșterea spectaculoasă a prețului a transformat cele 103,63 tone de aur într-un activ strategic de peste 13 miliarde de euro, unul dintre cele mai valoroase elemente din patrimoniul financiar al statului.