De ce se ieftinește aurul în 2026. Explicația din spatele celei mai puternice scăderi din ultimele luni

Prețul aurului a înregistrat una dintre cele mai puternice corecții din ultimii ani, coborând cu aproximativ 29% față de maximul istoric atins în ianuarie 2026, iar schimbarea îi privește direct inclusiv pe românii care au cumpărat lingouri, monede sau alte forme de aur de investiții în perioada în care metalul prețios stabilea record după record.

Aurul a coborât sub pragul de 4.000 de dolari pe uncie

După ce a ajuns în ianuarie la un maxim istoric de aproape 5.600 de dolari pe uncie, aurul a pierdut rapid teren și a coborât marți, pentru scurt timp, sub pragul psihologic de 4.000 de dolari pe uncie, atingând cel mai redus nivel de la sfârșitul anului 2025.

Raportat strict la cotația internațională de 4.000 de dolari pe uncie troy, care reprezintă aproximativ 31,1 grame, valoarea teoretică a unui gram de aur fin este de circa 128,6 dolari, înainte de conversia în lei și fără a lua în calcul marjele comercianților, costurile de producție, primele aplicate lingourilor și monedelor sau diferențele dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare. În cazul bijuteriilor, prețul final poate fi considerabil diferit, deoarece intervin titlul aurului, manopera și adaosul comercial.

„Scăderea bruscă a preţului aurului în 2026 reflectă o schimbare rapidă a contextului macroeconomic, întrucât creşterea randamentelor reale, întărirea dolarului american şi atenuarea tensiunilor geopolitice au erodat atractivitatea acestui metal. După ce a atins un maxim istoric de aproape 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie, aurul a scăzut cu aproximativ 29%, coborând marţi, pentru scurt timp, sub pragul psihologic important de 4.000 de dolari şi atingând cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2025”, a explicat analistul eToro Bogdan Maioreanu, citat de Agerpres.

Dobânzile au devenit principalul adversar al aurului

Potrivit analizei, principalul factor care a provocat această scădere masivă este politica monetară, într-un moment în care inflația din Statele Unite se menține la aproximativ 4,2%, iar piețele au început să ia în calcul un scenariu mult mai dur decât cel anticipat anterior.

Vezi și:

Banii primiți cadou care pot crea probleme fiscale. Când trebuie justificată proveniența sumelor

„În loc de reduceri, investitorii iau acum în calcul posibilitatea unor majorări ale ratei dobânzii, randamentele titlurilor de stat crescând în consecinţă. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani, situat în prezent în jurul valorii de 4,46%, a crescut semnificativ costul de oportunitate al deţinerii aurului, care nu oferă niciun venit, făcând activele purtătoare de dobândă mai atractive prin comparaţie”, a arătat specialistul.

Explicația este importantă pentru investitorii obișnuiți: aurul nu plătește dobândă și nu generează venituri periodice, astfel că, atunci când obligațiunile oferă randamente mai mari, o parte din capital se poate muta către aceste instrumente.

Dolarul puternic și calmarea tensiunilor geopolitice au accelerat scăderea

Un alt factor important este aprecierea dolarului american până la cel mai ridicat nivel din ultimul an, evoluție care pune presiune suplimentară asupra aurului. În același timp, progresele diplomatice recente din Orientul Mijlociu au redus nevoia investitorilor de a căuta active de refugiu.

„Creşterea de la începutul acestui an a fost alimentată parţial de tensiunile din Orientul Mijlociu, dar progresele diplomatice recente au redus nevoia de active de refugiu, eliminând un pilon cheie de susţinere a preţurilor aurului”, se arată în analiză.

Scăderea a fost amplificată și de marcările de profit după avansul puternic din 2025, de ieșirile de capital din ETF-urile pe aur susținute de depozite fizice și de lichidarea unor poziții de către investitori obligați să facă față cererilor de marjă.

Vezi și:

Ce aleg românii când vor să-și protejeze economiile de inflație. Aurul de investiții urcă în topul preferințelor

Pe ce loc se află România în clasamentul aurului deținut. Cum arată noua cursă globală pentru metalul prețios

Argintul depinde mai mult de economia reală

Spre deosebire de aur, argintul are o legătură mult mai puternică cu industria, deoarece aproximativ 55%-60% din cerere provine din domenii precum energia solară, electronica, electrificarea și infrastructura asociată dezvoltării inteligenței artificiale.

„De obicei, argintul evoluează în aceeaşi direcţie cu aurul, dar cu oscilaţii mai mari – crescând mai mult când preţurile urcă şi scăzând mai mult când acestea coboară”, arată analiza.

Interesul pentru metale prețioase nu a dispărut însă. Potrivit celui mai recent sondaj „eToro Retail Investor Beat”, 9% dintre investitorii individuali din România și 11% dintre cei de la nivel global sunt interesați să investească în mărfuri în următoarele trei luni.

Pentru perioada următoare, direcția aurului va depinde în principal de politica monetară, randamentele reale, puterea dolarului și riscurile geopolitice, în timp ce argintul va rămâne mult mai sensibil și la ritmul economiei mondiale. „Aurul rămâne în primul rând o măsură a ratelor dobânzilor, a puterii monedei americane şi a riscului geopolitic, în timp ce argintul se află la intersecţia acestor forţe cu ciclul industrial”, concluzionează analiza.

De când se trec copiii mici la întreținere. Termenul de 10 zile pe care părinții trebuie să-l respecte