Orașul din România în care sunt mai multe locuințe decât familii. De ce au rămas atât de multe case goale

În România există localități în care fondul de locuințe construit pentru o populație mult mai numeroasă a rămas în urmă după plecarea oamenilor. Un exemplu spectaculos este Anina, fost oraș minier din Caraș-Severin, unde declinul industriei a fost urmat de depopulare, iar efectele se văd astăzi inclusiv pe piața imobiliară.

Anina mai are doar aproximativ 5.500 de locuitori

Anina avea o populație rezidentă de 5.521 de persoane la Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, dintre care 4.383 în localitatea Anina și 1.138 în Steierdorf.

Numărul locuințelor nu scade însă în același ritm cu populația. O casă sau un apartament continuă să existe chiar dacă proprietarul pleacă în străinătate, se mută într-un oraș mai mare sau moare, iar moștenitorii locuiesc în altă parte. De aceea, în localitățile puternic depopulate se poate ajunge ca numărul locuințelor disponibile să fie mult mai mare decât cel al familiilor care trăiesc efectiv acolo.

Recensământul face, de altfel, diferența între locuințele ocupate și cele neocupate, acestea din urmă putând fi locuințe secundare, sezoniere sau pur și simplu proprietăți în care nu mai trăiește nimeni.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Închiderea minei a schimbat orașul

Explicația situației din Anina trebuie căutată în primul rând în trecutul său industrial. Orașul s-a dezvoltat în jurul mineritului, iar locuințele au fost construite într-o perioadă în care exista nevoie de forță de muncă și, implicit, de apartamente pentru muncitori și familiile acestora.

După restrângerea și apoi dispariția activității miniere, o parte dintre locurile de muncă au dispărut, iar numeroase familii au plecat. Fenomenul nu s-a produs peste noapte, însă rezultatul său este vizibil astăzi: Anina are un fond locativ dimensionat pentru un oraș mai populat decât cel actual.

Un caz aparte este așa-numitul Oraș Nou, unde există blocuri rămase neocupate sau neterminate. Problemele imobiliare ale zonei sunt vechi: încă după închiderea minei existau relatări despre apartamente scoase la vânzare la prețuri extrem de mici, tocmai pe fondul plecării foștilor mineri.

Vezi și:

Orașul românesc unde blocuri întregi au rămas aproape goale. Ce s-a întâmplat după dispariția industriei

Case care se vând și cu 12.000-13.000 de euro

Depopularea are o consecință directă asupra prețurilor. Atunci când există multe proprietăți, dar puțini cumpărători, simplul fapt că o casă este ieftină nu înseamnă că aceasta se va vinde repede.

Exemplele actuale sunt sugestive. În august 2026, în Anina și Steierdorf puteau fi găsite anunțuri pentru case la aproximativ 12.000-13.000 de euro, în timp ce alte proprietăți erau oferite la 30.000-40.000 de euro. Acestea sunt prețuri cerute de proprietari, nu valori la care tranzacțiile au fost neapărat încheiate, însă diferența față de marile orașe este evidentă.

Există chiar și o situație neobișnuită: în 2026 au fost scoase la vânzare blocuri întregi din Anina, cu câte 10-14 apartamente, la un preț cerut de 49.000 de euro pentru un bloc.

De ce o casă foarte ieftină nu atrage automat cumpărători

Anina arată foarte bine una dintre contradicțiile pieței imobiliare românești. În București, Cluj-Napoca sau Brașov, cererea ridicată împinge prețurile locuințelor în sus, în timp ce în fostele orașe industriale problema poate fi exact inversă: există case și apartamente, dar nu suficienți oameni care să dorească să locuiască acolo.

Pentru o familie tânără contează nu doar prețul casei, ci și posibilitatea de a găsi un loc de muncă, accesul la școli, servicii medicale, magazine și transport, precum și distanța față de centrele economice importante.

Astfel se explică de ce într-un oraș cu locuințe foarte ieftine pot exista în continuare proprietăți goale. Casele au rămas, dar economia care justificase construirea lor s-a schimbat, iar o parte dintre oamenii pentru care fuseseră ridicate au plecat. Anina este, din acest punct de vedere, unul dintre cele mai clare exemple ale modului în care depopularea poate schimba complet piața locuințelor unui oraș.

Ce facultăți au făcut românii care au acum joburi decente. Cât au studiat și unde au ajuns să lucreze: „Geografie. Acum sunt contabil”