ONU lansează un avertisment privind inteligența artificială: până în 2030 ar putea consuma 3% din electricitatea planetei
Inteligența artificială este prezentată adesea ca una dintre tehnologiile care vor transforma economia globală, administrația publică, educația și cercetarea. În același timp, însă, dezvoltarea accelerată a sistemelor AI vine cu un cost despre care se vorbește mult mai puțin: consumul uriaș de energie și resurse naturale necesare funcționării centrelor de date.
Un nou raport realizat sub egida Organizației Națiunilor Unite atrage atenția că impactul ecologic al inteligenței artificiale ar putea deveni mult mai mare decât estimează în prezent majoritatea oamenilor. Documentul avertizează că, în ritmul actual de dezvoltare, AI-ul ar putea ajunge până la finalul deceniului să consume aproximativ 3% din întreaga electricitate produsă la nivel mondial, scrie The Conversation.
Concluziile vin într-un moment în care companiile tehnologice investesc sute de miliarde de dolari în infrastructură destinată inteligenței artificiale, construind centre de date tot mai mari și mai puternice pentru antrenarea și operarea modelelor avansate.
De ce eficiența tehnologică nu garantează un consum mai mic
Una dintre ideile centrale ale raportului este că îmbunătățirea eficienței sistemelor AI nu înseamnă automat reducerea consumului total de resurse.
Experții ONU invocă un concept economic cunoscut sub numele de paradoxul Jevons. Acesta descrie situațiile în care creșterea eficienței unei tehnologii duce, paradoxal, la utilizarea mai intensă a acelei tehnologii și la un consum total mai mare de resurse.
Aplicat în cazul inteligenței artificiale, fenomenul ar putea avea efecte semnificative. Pe măsură ce modelele devin mai rapide, mai performante și mai ieftin de utilizat, numărul aplicațiilor și al utilizatorilor crește. Astfel, eventualele economii obținute prin optimizare riscă să fie anulate de extinderea masivă a utilizării.
Raportul estimează că, până în 2030, infrastructura AI ar putea genera emisii comparabile cu cele produse de o țară dezvoltată de dimensiunea Marii Britanii. În același timp, necesarul de apă pentru răcirea centrelor de date ar putea ajunge la niveluri impresionante.
Potrivit estimărilor prezentate, consumul anual de apă asociat infrastructurii AI ar putea depăși necesarul de apă potabilă al întregii populații globale pentru aceeași perioadă.
Centrele de date devin o provocare majoră pentru mediu
Problema nu se limitează la electricitate și apă. Raportul subliniază că dezvoltarea inteligenței artificiale implică și utilizarea unor suprafețe extinse de teren, extracția unor cantități importante de materii prime și generarea unor volume tot mai mari de deșeuri electronice.
Datele analizate arată că, încă din 2025, centrele de date consumau o cantitate de electricitate comparabilă cu cea utilizată de Arabia Saudită, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din lume.
Dacă prognozele se confirmă, impactul climatic asociat acestui consum va deveni tot mai dificil de ignorat. Raportul estimează că ar fi necesari miliarde de copaci plantați și menținuți timp de un deceniu pentru a compensa amprenta de carbon asociată creșterii consumului energetic.
Autorii documentului atrag atenția și asupra unei alte probleme: concentrarea infrastructurii AI în doar câteva state. În prezent, majoritatea capacităților de cloud și procesare dedicate inteligenței artificiale sunt localizate în Statele Unite și China, în timp ce multe alte țări suportă indirect costurile de mediu generate de extracția mineralelor și gestionarea deșeurilor tehnologice.
Pentru a evita agravarea acestor probleme, raportul recomandă introducerea unor standarde de transparență privind consumul energetic al sistemelor AI, monitorizarea impactului asupra mediului și integrarea dezvoltării inteligenței artificiale în strategiile climatice naționale.