O singură doză de psilocibină poate modifica anatomia creierului, arată un nou studiu

O singură doză de psilocibină, substanța activă din așa-numitele „ciuperci magice”, ar putea produce schimbări anatomice vizibile în creier la o lună după administrare. Concluzia vine dintr-un studiu realizat pe voluntari sănătoși care nu mai luaseră anterior substanțe psihedelice, iar rezultatele sunt considerate promițătoare, dar încă preliminare.

Cercetătorii au observat modificări în structura unor trasee nervoase din creier, detectate prin scanări specializate care urmăresc felul în care apa difuzează de-a lungul fibrelor nervoase. Aceste schimbări ar putea ajuta, în timp, la explicarea efectelor terapeutice pe care psihedelicele le-ar putea avea în tulburări precum anxietatea, depresia sau dependențele.

Ce s-a întâmplat în creier după psilocibină

Studiul a inclus 28 de voluntari sănătoși, fără experiență anterioară cu psihedelice. Într-o primă etapă, participanții au primit o doză foarte mică de psilocibină, de 1 miligram, tratată practic ca placebo. Cercetătorii le-au monitorizat activitatea cerebrală prin electroencefalografie, folosind electrozi plasați pe scalp.

Ulterior, voluntarii au trecut prin teste pentru evaluarea stării de bine, a flexibilității gândirii și a profunzimii insight-ului psihologic. Creierele lor au fost analizate și prin imagistică funcțională RMN, dar și printr-o tehnică numită diffusion tensor imaging, care oferă indicii despre integritatea conexiunilor nervoase.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

La o lună după etapa placebo, participanții au primit o doză de 25 de miligrame de psilocibină, suficientă pentru a produce o experiență psihedelică puternică. În timpul efectului și în săptămânile următoare, cercetătorii au repetat testele psihologice și scanările cerebrale.

În prima oră de la administrare, activitatea electrică a creierului a arătat o creștere a așa-numitei entropii cerebrale. Asta înseamnă, pe scurt, că activitatea neuronală a devenit mai variată, iar creierul părea să proceseze o gamă mai largă de informații decât în mod obișnuit.

Schimbările au fost vizibile și după o lună

Partea cea mai surprinzătoare a studiului a venit la o lună după administrarea dozei de 25 de miligrame. Scanările au indicat modificări în traseele nervoase care leagă zona frontală de regiuni centrale ale creierului. Cercetătorii spun că aceste schimbări ar putea reflecta o reorganizare a fibrelor nervoase.

Vezi și:

Gena care pare să protejeze creierul de Alzheimer îi pune pe cercetători pe o pistă nouă și neașteptată

Creierul sănătos poate ține piept primelor semne de Alzheimer. Studiul care arată de ce unii oameni își păstrează memoria

Una dintre ipoteze este că psilocibina ar putea favoriza eliminarea unor conexiuni mai vechi sau mai puțin utile, un proces asemănător unei „curățări” neuronale. O altă posibilitate este apariția unor fibre nervoase noi, încă neacoperite complet de tecile izolatoare care se formează în jurul neuronilor. Deocamdată, însă, interpretarea exactă rămâne deschisă.

Robin Carhart-Harris, profesor la University of California, San Francisco și autor principal al studiului, a descris rezultatul drept remarcabil, tocmai pentru că modificările au fost observate după o singură doză. El a subliniat totuși că nu este clar încă ce înseamnă exact aceste schimbări din punct de vedere clinic.

Important este că participanții au raportat, în medie, o stare de bine mai bună, mai multă flexibilitate mentală și un sentiment mai profund de înțelegere psihologică la o lună după experiență. Cei care au avut cea mai mare creștere a entropiei cerebrale au fost și cei mai predispuși să raporteze beneficii psihologice ulterioare.

O pistă promițătoare, dar nu un verdict medical

Studiul alimentează interesul tot mai mare pentru folosirea controlată a psihedelicelor în psihiatrie. În ultimii ani, psilocibina a fost analizată în mai multe cercetări pentru potențialul său în depresie, anxietate, stres posttraumatic și dependențe. Ideea centrală este că aceste substanțe pot ajuta creierul să iasă din tipare rigide de gândire.

Totuși, rezultatele trebuie tratate cu prudență. Studiul a avut un număr mic de participanți, iar tehnica folosită pentru analiza conexiunilor cerebrale oferă o imagine indirectă asupra structurii creierului. Nu este același lucru cu observarea directă a neuronilor și a conexiunilor dintre ei.

Alex Kwan, neurolog la Cornell University, a explicat că studiile pe șoareci au arătat deja că psihedelicele pot remodela conexiunile dintre neuroni, un proces cunoscut drept plasticitate cerebrală. Marea întrebare este dacă același fenomen se produce și în creierul uman, iar acest nou studiu se apropie mai mult decât multe altele de un răspuns.

Pentru moment, descoperirea nu transformă psilocibina într-un tratament universal și nici nu elimină riscurile asociate consumului necontrolat. Dar arată că efectele unei experiențe psihedelice pot depăși momentul halucinațiilor și pot lăsa urme măsurabile în creier, chiar și după o singură doză.

Cum îți securizezi copilul online fără să-l transformi în „proiect” de supraveghere