O peșteră din Israel dezvăluie urmele unei culturi vechi de 400.000 de ani, înainte de apariția oamenilor moderni

O peșteră din Israel dezvăluie urmele unei culturi vechi de 400.000 de ani, înainte de apariția oamenilor moderni
Descoperire arheologică de proporții / Foto: Emil Aladjem / Israel Antiquities Authority

O descoperire arheologică din nordul Israelului schimbă perspectiva asupra originilor comportamentelor complexe asociate cu evoluția umană. Într-o peșteră aflată în apropierea localității Fureidis, la sud de Haifa, cercetătorii au identificat dovezi ale unei activități umane care datează de până la 400.000 de ani, perioadă în care Homo sapiens nici măcar nu apăruse încă.

Analiza sitului sugerează că grupuri de oameni arhaici dezvoltaseră deja forme avansate de organizare, tehnologie și utilizare a spațiului, indicând începuturile unei „culturi complexe”. Descoperirea oferă noi indicii despre momentul în care strămoșii noștri au început să formeze comportamente care aveau să definească ulterior neanderthalienii și oamenii moderni.

O civilizație înainte de Homo sapiens: unelte sofisticate și viață organizată în peșteră

Cercetările sunt realizate de arheologi de la Israel Antiquities Authority și University of Haifa, care au excavat zona pentru a înțelege modul de viață al populațiilor care au ocupat regiunea între aproximativ 400.000 și 250.000 de ani în urmă, scrie IFL Science.

Perioada este considerată una esențială în evoluția umană deoarece această zonă din Orientul Apropiat era un adevărat punct de întâlnire între Africa și Eurasia. Aici au coexistat și s-au deplasat diferite populații umane arhaice, într-un moment în care linia evolutivă care avea să ducă spre neanderthalieni și Homo sapiens era încă în formare.

Primii locuitori ai peșterii nu erau oameni moderni, ci membri ai unei populații asociate cu cultura Acheulo-Yabrudian, atribuită unor pre-neanderthalieni sau unei ramuri umane arhaice încă neidentificate complet.

Cercetătorii au descoperit numeroase unelte din piatră care demonstrează un nivel ridicat de tehnică pentru acea perioadă. Printre acestea se află topoare de mână de dimensiuni mici, răzuitoare și lame realizate prin metode specializate de prelucrare a silexului.

Pe lângă instrumente, în peșteră au fost găsite și oase de animale, inclusiv de cerb lopătar, gazelă și cai străvechi. Prezența apei în apropiere ar fi făcut locul atractiv pentru grupurile de vânători-culegători, oferindu-le resurse necesare pentru supraviețuire.

Arheologii consideră că situl poate fi comparat ca importanță cu Peșterile Nahal Me’arot, un loc inclus în patrimoniul mondial UNESCO datorită informațiilor oferite despre evoluția umană.

Primele semne ale culturii complexe apar cu mult înaintea oamenilor moderni

Descoperirea nu arată o societate asemănătoare cu cea actuală, dar oferă indicii despre începuturile unor comportamente care aveau să devină fundamentale pentru succesul speciei umane.

Profesorul Ron Schimelmitz, arheolog la Universitatea din Haifa, explică faptul că această perioadă a fost marcată de schimbări importante în anatomie, tehnologie și organizare socială. Aceste transformări au pregătit terenul pentru modelele complexe de comportament întâlnite mai târziu la neanderthalieni și Homo sapiens.

Unul dintre cele mai importante aspecte este trecerea treptată către grupuri mai mari și perioade mai lungi petrecute în aceleași locuri. Peșterile din această epocă indică folosirea intensă a focului și existența unor tabere stabile, ceea ce sugerează un nivel mai ridicat de cooperare între indivizi.

Practic, cercetătorii cred că aici pot fi observate unele dintre „semințele” culturii umane: capacitatea de a planifica, de a transmite cunoștințe și de a colabora în comunități mai organizate.

Evoluția umană nu a fost rezultatul unui singur moment spectaculos sau al unei singure descoperiri. A fost un proces lung, desfășurat pe sute de mii de ani, în care mici schimbări au contribuit treptat la apariția comportamentelor care au făcut posibilă dezvoltarea civilizațiilor.