Oamenii de știință au găsit o metodă pentru a citi sulurile carbonizate de la Herculaneum
O echipă de cercetători a găsit o metodă care ar putea accelera descifrarea unora dintre cele mai misterioase documente ale Antichității. Este vorba despre sulurile de la Herculaneum, manuscrise vechi de aproximativ 2.000 de ani, carbonizate în timpul erupției Vezuviului și atât de fragile încât desfacerea lor fizică le-ar putea distruge. Noua metodă permite identificarea sulurilor care ar putea conține cerneală pe bază de plumb, mult mai ușor de observat în scanările cu raze X.
Descoperirea poate fi importantă pentru Vesuvius Challenge, proiectul care încearcă să combine „desfacerea digitală” a sulurilor cu tehnici de învățare automată pentru a recupera textele fără ca manuscrisele să fie atinse. Cercetătorii și-au prezentat metoda într-un studiu publicat în revista PLOS ONE, citată de ArsTechnnica, după ce au creat suluri moderne din papirus și le-au carbonizat pentru a reproduce, pe cât posibil, condițiile prin care au trecut originalele.
De ce sulurile de la Herculaneum sunt atât de greu de citit
În anul 79 e.n., erupția Vezuviului a distrus Pompeii și alte localități din regiune, printre care Herculaneum. Într-o reședință luxoasă despre care se crede că i-ar fi aparținut lui Piso au fost descoperite sute de suluri din papirus, carbonizate de gazele vulcanice și îngropate ulterior sub noroi. Manuscrisele au fost scoase la iveală în secolul al XVIII-lea, iar cercetătorii au stabilit că încăperea în care se aflau ar fi putut adăposti biblioteca personală a filosofului epicurean Philodemus.
Câteva fragmente au putut fi deschise și analizate, oferind indicii despre texte filosofice grecești, inclusiv lucrări asociate lui Epicur și Philodemus, dar și despre unele texte latine. Problema este că peste 600 de suluri au rămas rulate, iar materialul carbonizat este atât de fragil încât simpla manipulare îl poate face să se sfărâme.
De aici a pornit ideea „desfacerii” virtuale. Cercetătorii folosesc tomografia computerizată și metode de segmentare pentru a reconstrui digital straturile papirusului. Ulterior, software-ul poate transforma imaginile obținute într-o versiune virtuală a sulului desfăcut. Echipa de la University of Kentucky a folosit o abordare similară și pentru sulul En Gedi, un document carbonizat descoperit în apropierea Mării Moarte, din care a reușit să recupereze digital primele versete din Levitic.
În cazul sulurilor de la Herculaneum, însă, cerneala reprezintă o problemă suplimentară. Manuscrisele au fost scrise în principal cu cerneală pe bază de carbon, realizată din cărbune și apă. Cum și papirusul a devenit carbonizat, diferența dintre zonele cu cerneală și cele fără cerneală este extrem de mică în imaginile cu raze X. Cercetătorii au reușit totuși să detecteze diferențe minuscule de textură și să antreneze rețele neuronale artificiale pentru a le identifica.
Sulurile cu plumb ar putea fi mai ușor de descifrat
Douglas Seiler, un inventator retras din activitate care a colaborat cu Berkeley SETI, a pornit de la o observație făcută în 2016. Cercetătorii identificaseră atunci litere care conțineau plumb în două fragmente de sul, ceea ce ridica posibilitatea ca o parte dintre manuscrisele de la Herculaneum să fi fost scrise cu cerneală pe bază de plumb.
Pentru a verifica ipoteza, Seiler și echipa sa au cumpărat papirus egiptean modern, produs prin metode asemănătoare celor folosite în Antichitate, și cerneală tradițională japoneză pe bază de funingine. Cercetătorii au adăugat cantități diferite de azotat de plumb, obținând astfel mostre cu concentrații variabile. Papirusurile au fost apoi scrise cu un instrument din trestie, iar înainte de carbonizare au fost scanate pentru a confirma distribuția plumbului.
Pentru experiment, cercetătorii au apelat chiar și la un grup de elevi de liceu, care au scris pe papirus citate din Biblie, Star Wars și serialul TV The Outer Limits din anii ’60. După aceea, sulurile au fost introduse într-un cuptor la temperatură ridicată pentru a reproduce procesul de carbonizare suferit de manuscrisele antice.
Modelele carbonizate au fost scanate cu raze X la NIST Center for Neutron Research din Maryland. Rezultatele au fost mult mai clare decât în cazul cernelii exclusiv pe bază de carbon. Plumbul produce un semnal puternic în imaginile obținute, ceea ce face ca literele să fie mult mai ușor de diferențiat de materialul din jur.
Unul dintre cercetători a adaptat inclusiv un program creat inițial pentru a desfășura digital structurile asemănătoare unor „rulouri” din interiorul bateriilor litiu-ion. Software-ul a fost folosit pentru a desface virtual modelele de papirus și a recupera textul ascuns în interior.
Metoda ar putea fi utilă pentru Vesuvius Challenge, proiect care a reușit deja să recupereze texte din sulurile de la Herculaneum. În 2023 a fost acordat primul premiu pentru descifrarea primelor litere, iar în 2024 a fost oferit marele premiu de 700.000 de dolari pentru obținerea primului text lizibil. Ulterior au apărut și alte rezultate, inclusiv prima imagine cu raze X a interiorului unui sul păstrat la Bodleian Libraries din Oxford, iar în acest an un alt manuscris, PHerc. 1667, a fost citit integral și s-a dovedit a fi un tratat filosofic despre etică și progresul moral al oamenilor.
Avantajul noii metode este că cercetătorii nu trebuie neapărat să înceapă prin scanarea complexă a fiecărui sul. Chiar și un scanner portabil de fluorescență cu raze X poate fi folosit pentru a căuta rapid plumbul și pentru a identifica manuscrisele care merită analizate mai atent. Dacă metoda funcționează pe un număr mai mare de suluri antice, cercetătorii ar putea restrânge considerabil lista documentelor asupra cărora merită concentrate eforturile de „desfacere” digitală.