„Nora şi ginerele îşi moştenesc socrii?”. Explicaţia oficială a unui avocat

Multe persoane cred că, după căsătorie, legăturile create între familii oferă automat și drepturi de moștenire între nurori, gineri și socri. În realitate, lucrurile stau diferit din punct de vedere legal, iar una dintre cele mai frecvente întrebări apărute în astfel de situații este legată de dreptul unei nurori sau al unui ginere de a moșteni averea socrilor după decesul partenerului de viață. Explicația oferită de un avocat clarifică exact ce se întâmplă într-un astfel de caz și cine poate veni efectiv la moștenire.

Situația în care apare cel mai des această întrebare

Exemplul explicat de avocat pornește de la cazul unui soț și al unei soții care nu au copii. În această situație, soțul decedează primul, iar soția rămâne moștenitoare a acestuia.

Ulterior, după moartea soțului, decedează unul dintre socri sau chiar ambii părinți ai soțului decedat.

Mulți se întreabă dacă nora poate veni la moștenire în locul soțului său și dacă poate primi partea care i s-ar fi cuvenit acestuia dacă ar fi fost în viață.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Potrivit explicației oferite de avocat, răspunsul este clar: nu.

De ce nora sau ginerele nu vin la moștenirea socrilor

Avocatul explică faptul că nora nu poate moșteni în locul soțului decedat deoarece nu există o legătură de rudenie directă între aceasta și socrii decedați.

Practic, chiar dacă a existat o relație de familie prin căsătorie, legea nu o consideră moștenitoare în cazul decesului socrilor. În situația prezentată, partea care i s-ar fi cuvenit soțului nu este preluată automat de soția supraviețuitoare.

Vezi și:

Poate mama să vândă casa moștenită fără acordul copilului? Explicația unui avocat

Dacă părinții în timpul vieții au vândut casa unui dintre copii, ceilalţi mai au drept? Ce spune exact legea din România

Explicația este una simplă: dreptul de moștenire se bazează pe gradul de rudenie cu persoana decedată, iar nora sau ginerele nu sunt rude de sânge cu socrii.

Ce s-ar fi întâmplat dacă existau copii

Avocatul a explicat și diferența importantă care apare atunci când există copii în familie. În cazul în care soțul decedat ar fi avut copii, atunci aceștia ar fi venit la moștenire în locul tatălui lor.

Cu alte cuvinte, copiii pot reprezenta partea părintelui decedat și pot moșteni bunurile bunicilor, însă acest drept nu se transferă către noră sau ginere.

Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe în materia succesiunilor și creează deseori confuzii în familiile care trec prin astfel de situații.

Legătura prin căsătorie nu oferă automat drepturi succesorale

Deși multe persoane consideră că membrii familiei devin automat moștenitori după căsătorie, regulile succesorale funcționează diferit.

În lipsa unei legături de rudenie directe sau a unor copii care să reprezinte partea părintelui decedat, nora și ginerele nu vin la moștenirea socrilor.

Astfel, în situația prezentată de avocat — soț și soție fără copii, decesul soțului și apoi decesul socrilor — soția supraviețuitoare nu moștenește partea care i-ar fi revenit soțului din averea părinților acestuia.

De ce apar frecvent astfel de confuzii

Situațiile legate de moșteniri sunt printre cele care generează cele mai multe neînțelegeri în familie, mai ales atunci când oamenii confundă relațiile de familie create prin căsătorie cu cele recunoscute de lege în materia succesiunii.

În practică, multe persoane cred că statutul de noră sau ginere oferă automat drepturi asupra averii socrilor, însă explicația avocatului arată că legea face o diferență clară între rudele directe și membrii familiei aflați în legătură prin alianță.

Din acest motiv, specialiștii recomandă ca astfel de situații să fie clarificate din timp, mai ales atunci când există bunuri importante sau familii fără copii.

Ce sunt tapas, gustările pe care spaniolii le transformă într-un adevărat ritual. Povestea unui obicei celebru în toată lumea