Milioane de români sunt „acționari” fără să știe. Cum ajung banii din salariu la Hidroelectrica, Petrom și Banca Transilvania
Peste 8,34 milioane de români aveau, la sfârșitul lunii mai 2026, bani investiți indirect în companii listate la Bursa de Valori București, de la Banca Transilvania și Hidroelectrica până la OMV Petrom și Romgaz. Cei mai mulți nu au cumpărat însă personal nicio acțiune și este posibil să nici nu știe că o parte din economiile lor pentru pensie ajunge pe bursă.
Cum ajunge o parte din salariu în acțiuni
Explicația ține de funcționarea Pilonului II de pensii private obligatorii. Pentru persoanele care participă la sistem, o contribuție reprezentând 4,75% din salariul brut este direcționată către fondul privat de pensii, iar administratorul investește ulterior banii pentru a obține randamente pe termen lung.
Asta nu înseamnă că fiecare participant devine acționar direct la Hidroelectrica sau Banca Transilvania și nici că primește acțiuni pe numele său. Fondul de pensii este cel care cumpără acțiunile folosind o parte din banii administrați în numele participanților, iar valoarea acestor investiții se reflectă în activul fondului și, implicit, în valoarea conturilor individuale.
Potrivit unei analize publicate de Economica, cele șapte fonduri de pensii private obligatorii aveau la sfârșitul lunii mai investiții în acțiuni listate în valoare de aproximativ 59,2 miliarde de lei. Acțiunile reprezentau circa 27% din activele totale ale sistemului.
Banca Transilvania a ajuns în frunte
O parte importantă a banilor investiți la bursă este concentrată în câteva dintre cele mai mari companii românești, în special din domeniul bancar și din energie.
La finalul lunii mai, Banca Transilvania ajunsese pe primul loc în portofoliile fondurilor, cu o pondere de aproximativ 4,4% din active și o valoare de aproape 10 miliarde de lei, depășind OMV Petrom.
Hidroelectrica a înregistrat, la rândul său, o evoluție spectaculoasă. Conform analizei Economica, valoarea acțiunilor Hidroelectrica deținute de fondurile de pensii a crescut de la aproximativ 5,2 miliarde de lei în ianuarie la 9,2 miliarde de lei în mai 2026.
Diferența este atât de mare încât nu poate fi explicată doar prin variația prețului acțiunilor, ceea ce indică achiziții importante realizate de fondurile de pensii în această perioadă.
Energia și băncile domină investițiile
Portofoliile nu rămân însă neschimbate. Administratorii cumpără și vând acțiuni în funcție de strategia fiecărui fond, de evoluția companiilor și de condițiile de pe piață.
În primele cinci luni din 2026, numărul companiilor care reprezentau individual peste 1% din activele fondurilor a scăzut de la opt la cinci. Băncile și energia au devenit astfel și mai importante, în timp ce companii precum Digi și MedLife au pierdut din pondere, iar Electrica, Transelectrica și Transgaz nu mai apar între cele mai mari expuneri.
Și strategiile fondurilor diferă. Aripi, administrat de Generali Pensii, avea peste 30% din active plasate în acțiuni, Metropolitan Life se apropia de acest nivel, în timp ce BCR Pensii avea o expunere de sub 24%.
Milioane de români nu știu nici măcar la ce fond sunt
Paradoxul este că, deși sumele administrate sunt uriașe și reprezintă economiile pentru pensie ale populației active, mulți participanți cunosc foarte puține lucruri despre propriul Pilon II. Potrivit datelor citate de Economica, peste 60% dintre contribuabili nu știu nici măcar la ce fond de pensii cotizează.
Participanții își pot însă identifica fondul și pot consulta informațiile publicate de administrator pentru a vedea cum sunt investiți banii.
Prin urmare, formularea potrivit căreia peste opt milioane de români sunt „acționari” trebuie înțeleasă în sens indirect: oamenii nu dețin individual acțiunile respective, ci dețin unități în fondurile de pensii care investesc, la rândul lor, miliarde de lei în companiile listate. Iar atunci când aceste investiții cresc sau scad în valoare, efectul se transmite în performanța fondului și, în cele din urmă, în economiile acumulate pentru pensie.