Meta vrea să scoată din proces orice amintește de sănătatea mintală și trecutul lui Zuckerberg: de ce contează asta

Cu puțin înainte de un proces important în New Mexico, Meta încearcă să traseze cât mai strâns „cadrul” în care va fi judecată. Nu doar prin argumente de fond, ci printr-o listă amplă de cereri prin care solicită instanței să interzică anumite subiecte în sala de judecată: studii și articole despre legătura dintre rețelele sociale și sănătatea mintală a adolescenților, un caz celebru de sinucidere asociat cu conținut online, discuții despre banii companiei și chiar referințe la anii lui Mark Zuckerberg la Harvard.

Miza este uriașă, pentru că procesul, programat să înceapă cu selecția juriului pe 2 februarie, în Santa Fe, vine dintr-un dosar deschis de statul New Mexico încă din 2023, în care autoritățile susțin că Meta nu a protejat suficient minorii de solicitări sexuale, trafic de persoane și abuz pe platformele sale.

Ce încearcă Meta să țină departe de juriu și de ce pare o strategie „agresivă”

Instrumentul juridic folosit de Meta se numește „motion in limine”, adică o cerere prealabilă prin care o parte roagă judecătorul să decidă din timp ce probe sau argumente sunt admisibile. În teorie, scopul e simplu: juriul să audă fapte relevante, nu lucruri care pot părea spectaculoase, dar care ar prejudicia procesul. În practică, volumul și diversitatea cererilor Meta atrag atenția.

Din documentele consultate de jurnaliști reiese că Meta vrea să fie excluse: cercetări și articole despre impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale la tineri, mențiuni despre o recomandare publică a fostului surgeon general al SUA privind acest subiect și chiar ideea etichetelor de avertizare pentru social media. Compania susține că astfel de materiale ar fi irelevante pentru întrebarea centrală din dosar și, în plus, ar influența emoțional juriul.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Lista continuă cu lucruri care țin mai mult de imagine: Meta cere să nu se discute despre resursele sale financiare (mărime, venituri, profit, capitalizare), despre activitățile personale ale angajaților sau despre trecutul lui Zuckerberg ca student la Harvard. Argumentul este că astfel de detalii ar crea un portret de caracter și ar împinge juriul să judece „cine este” compania, nu „ce a făcut” în raport cu acuzațiile.

Un alt punct sensibil: Meta vrea ca instanța să nu permită referințe la Molly Russell, adolescenta din Marea Britanie care a murit în 2017, iar cazul ei a devenit un simbol al dezbaterii despre conținutul de auto-vătămare și sinucidere online. Compania spune că povestea nu are legătură directă cu New Mexico și că ar încărca procesul cu emoție, nu cu probe.

Poate cel mai interesant pentru prezentul tehnologic: Meta solicită și excluderea oricărei mențiuni despre chatbot-urile sale bazate pe inteligență artificială, pe motiv că „acest caz nu a fost niciodată despre chatboți” și că ar introduce un subiect nou, complex, care ar putea deruta juriul. Pentru observatori, cererea sună ca un paravan: compania investește masiv în AI, dar vrea ca juriul să nu audă nimic despre această zonă într-un proces de siguranță a minorilor.

Vezi și:

Meta, în centrul unui nou scandal: chatbotul AI pentru suport ar fi permis preluarea conturilor de Instagram, inclusiv cu autentificare în doi pași

Meta vrea să urmărească fiecare click al angajaților pentru a antrena AI. Noua inițiativă ar putea crea probleme serioase cu GDPR

Unii juriști intervievați au spus că o parte din aceste cereri sunt standard (de exemplu, evitarea discuțiilor despre averea unei companii sau episoade vechi care pot părea „scandal”). Totuși, altele par neobișnuit de extinse, tocmai fiindcă încearcă să excludă teme care, pentru public, sunt lipite de discuția despre siguranța copiilor: auto-vătămarea, efectele la nivel de societate sau instrumentele noi de interacțiune, precum AI.

Ce spune New Mexico că a găsit și cum încearcă Meta să-și apere reputația înainte de proces

Procesul pornește dintr-o acuzație tăioasă: statul New Mexico susține că platformele Meta nu doar că nu au oprit eficient exploatarea, ci ar fi și amplificat algoritmic conținut nepotrivit pentru minori. În plângerea depusă în 2023, autoritățile descriu teste sub acoperire în care anchetatorii au creat conturi false de minore pe Facebook și Instagram și ar fi primit rapid mesaje explicite și conținut sexual. Într-un alt scenariu invocat, au fost create conturi care simulau intenții de trafic, iar reacțiile platformelor ar fi fost insuficiente.

Din perspectiva Meta, problema este că un proces cu juriu poate deveni un referendum despre tot ce a enervat lumea în ultimul deceniu: de la confidențialitate și dezinformare până la dominația companiei în social media. De aceea, Meta insistă ca în fața juriului să rămână o singură întrebare: a încălcat sau nu legea statului prin felul în care a gestionat siguranța minorilor și aspectele legate de sănătatea mintală. Orice alt „bagaj” reputațional ar fi, în viziunea companiei, o diversiune prejudiciabilă.

În paralel, Meta încearcă să demonstreze că lucrează de ani buni la protecții pentru adolescenți. Compania invocă lansarea „Teen Accounts” pe Instagram, cu setări implicite mai stricte, limitări pentru cine poate contacta un adolescent și instrumente pentru părinți. În comunicările publice, Meta susține că adolescenții sub 16 ani au nevoie de acord parental pentru a relaxa anumite setări.

În 2025, compania a continuat să promoveze extinderea acestor mecanisme, inclusiv soluții pentru a identifica utilizatori sub 13 ani care își declară vârsta greșit și pentru a-i muta automat în setări mai restrictive. Separat, Meta a anunțat eliminarea a sute de mii de conturi asociate cu comportamente de sexualizare a copiilor sau interacțiuni problematice cu astfel de conținut, încercând să arate „acțiuni concrete” înainte de procesele care se adună.

Totuși, presiunea legală nu vine doar din New Mexico. În ultimii ani, Meta a fost vizată de acțiuni legale în mai multe state americane, pe teme legate de efectele asupra tinerilor și de modul în care sunt proiectate produsele pentru a menține atenția. În acest peisaj, procesul din New Mexico ar putea deveni un precedent: nu doar pentru ce se decide, ci și pentru ce li se permite juraților să audă.

Dacă urmărești cazul, fii atent la două lucruri simple. În primul rând, uită-te ce exclude judecătorul și ce lasă să intre: acolo vezi cum va fi „povestită” realitatea în fața juriului. În al doilea rând, urmărește dacă discuția despre instrumente noi (precum AI) rămâne complet pe dinafară; dacă da, vei avea un exemplu clar despre cum o companie poate separa în instanță imaginea sa publică de subiectele care o urmăresc în dezbaterea reală despre siguranța copiilor.

Țările în care salariații păstrează cea mai mare parte din salarii după plata taxelor. România este depășită de aproape toate statele din UE