„Meat proxy”, noul coșmar din birouri: colegii care copiază orbește ce le spune AI. „Pot să vorbesc singur cu Claude”

Inteligența artificială trebuia să transforme angajații în oameni mai productivi. În unele birouri, însă, începe să apară exact problema opusă. Unii angajați copiază răspunsurile generate de ChatGPT, Claude sau alte instrumente și le trimit colegilor fără să le citească atent, să le verifice sau să adauge ceva propriu. Fenomenul a primit chiar și un nume ironic: „meat proxy”, scrie Futurism.

Expresia descrie, în esență, un om care devine doar intermediarul dintre un chatbot și altă persoană. În loc să folosească AI pentru a-și îmbunătăți munca, angajatul ajunge să transporte răspunsul produs de algoritm de la un punct la altul.

Problema începe să provoace frustrare mai ales în industria tech. Dacă un coleg îți trimite pur și simplu un răspuns de câteva pagini generat de Claude, apare o întrebare evidentă: de ce nu ai întreba direct chatbotul?

„Pot să vorbesc singur cu Claude”

Termenul „meat proxy” este atribuit în mare parte dezvoltatorului Niklas Gruhn. Acesta a descris recent situațiile în care oamenii trimit mai departe răspunsuri foarte lungi generate de AI, fără să le transforme într-un material util pentru persoana care le primește.

Vezi și:

Condiția pentru ca românii să-și recupereze banii plătiți în plus prin ROBOR. Pașii pentru obținerea compensației de la bancă

Mesajul său este simplu. Dacă AI generează un răspuns, rolul angajatului nu ar trebui să fie doar să apese copy-paste. „Pot să vorbesc singur cu Claude”, spune dezvoltatorul, subliniind că utilizatorul final ar avea chiar avantajul de a controla direct contextul conversației.

Fenomenul scoate la iveală și una dintre problemele ascunse ale introducerii AI în companii. Instrumentele promit economie de timp, dar pot produce exact contrariul. Playtech a scris deja despre AI-ul care ajunge să blocheze biroul, atunci când angajații trebuie să verifice, să corecteze sau să refacă materialele generate automat.

Gruhn susține că angajatul trebuie să adauge valoare între răspunsul chatbotului și rezultatul final. Asta înseamnă să citească informația, să o înțeleagă, să o verifice și abia apoi să formuleze concluzia în propriile cuvinte.

Vezi și:

Anthropic taie accesul la internet pentru testele interne după ce Claude a atacat site-uri reale. AI-ul a trimis inclusiv un pont fals poliției

ChatGPT nu mai vrea să fie doar un chatbot. OpenAI schimbă radical modul în care vei primi răspunsurile

AI poate economisi timp, dar poate elimina gândirea din proces

În spatele glumei cu „meat proxy” există o discuție mult mai serioasă. Cercetătorii folosesc expresii precum „cognitive offloading” pentru situațiile în care oamenii transferă către tehnologie sarcini pe care înainte le rezolvau mental.

Fenomenul nu este neapărat negativ. Calculatoarele, motoarele de căutare și aplicațiile de navigație fac acest lucru de ani întregi. Problema apare când utilizatorul externalizează nu doar munca repetitivă, ci și analiza, verificarea și luarea deciziilor.

Există deja avertismente că utilizarea excesivă a chatboților poate afecta modul în care oamenii își folosesc memoria și capacitatea de analiză. Mai multe cercetări au analizat dacă inteligența artificială poate afecta memoria și gândirea critică, mai ales atunci când utilizatorul începe să apeleze la ea pentru aproape orice problemă.

Aceeași discuție este relevantă și în mediul profesional. Un document produs cu AI poate părea impecabil la prima vedere. Poate conține însă informații greșite, concluzii superficiale sau formulări care nu se potrivesc situației. Dacă nimeni nu verifică rezultatul, viteza obținută prin automatizare poate deveni o sursă nouă de erori.

Diferența dintre productivitate cu AI și a deveni „meat proxy”

Linia dintre cele două situații poate fi foarte subțire. Un angajat poate folosi AI pentru a analiza informații, a rezuma documente sau a găsi mai rapid o soluție. În acest caz, chatbotul funcționează ca un instrument. Problema apare atunci când instrumentul începe să facă inclusiv partea de gândire pe care angajatul ar trebui să o aducă în proces.

De aceea, companiile încearcă acum să afle dacă AI chiar produce câștiguri reale. Un răspuns generat în 30 de secunde nu înseamnă automat productivitate dacă alți trei colegi pierd zece minute încercând să înțeleagă ce vrea să spună. Playtech a analizat și problema productivității cu AI și diferența dintre demonstrațiile spectaculoase și eficiența reală dintr-o companie.

Dacă folosești un chatbot la serviciu, diferența o face ceea ce se întâmplă după ce primești răspunsul. Citește-l, verifică informațiile, elimină ce nu este relevant și formulează rezultatul în funcție de problema pe care trebuie să o rezolvi. În caz contrar, riști să devii exact ceea ce ironizează noul termen: o simplă verigă umană între Claude, ChatGPT sau Gemini și colegul care putea să pună singur întrebarea.

„Meat proxy” este deocamdată un termen de internet. Fenomenul pe care îl descrie este însă cât se poate de real. Pe măsură ce AI intră în tot mai multe birouri, valoarea unui angajat ar putea fi dată tot mai puțin de capacitatea de a obține un răspuns de la un chatbot și tot mai mult de ceea ce știe să facă cu acel răspuns.

„Baywatch” revine în 2027 cu o nouă generație de salvamari. Cine îi înlocuiește pe Pamela Anderson și David Hasselhoff VIDEO