Mașinile electrice sunt mai line, dar unii pasageri spun că le provoacă rău de mișcare. De ce frânarea regenerativă ar putea fi de vină
Mașinile electrice sunt promovate, printre altele, pentru confortul pe care îl oferă: nu există vibrațiile obișnuite ale unui motor termic, zgomotul este mult redus, iar schimbările de trepte aproape dispar. Paradoxal, tocmai aceste caracteristici ar putea explica de ce unii pasageri susțin că li se face mai rău într-un vehicul electric. O investigație publicată de BBC și preluată de Autoblog aduce în discuție tot mai multe relatări despre greață și rău de mișcare în mașinile electrice, dar cercetătorii avertizează că dovezile științifice nu sunt încă suficiente pentru a concluziona că electricele provoacă, în general, mai mult rău de mașină decât automobilele convenționale.
Un exemplu relatat de BBC este cel al Lolei Baird, o tânără de 24 de ani din nordul Londrei, care spune că nu avusese probleme cu răul de mașină înainte ca partenerul său să cumpere un vehicul electric. După aceea, călătoriile mai lungi au început să îi provoace greață, iar într-unul dintre drumuri a fost nevoită să ceară oprirea mașinii pentru că i se făcuse rău. Situația a devenit atât de neplăcută încât i-ar fi cerut partenerului să schimbe automobilul. Experiența ei nu este singulară, însă există și proprietari de electrice care spun exact opusul: că se simt mai bine în aceste mașini.
Creierul nu primește toate semnalele cu care era obișnuit
Una dintre explicațiile luate în calcul are legătură cu modul în care creierul interpretează mișcarea. Neurologul Nicholas Hac, specialist în amețeli și vertij la Northwestern Medicine, explică faptul că răul de mișcare poate apărea atunci când există o nepotrivire între semnalele primite de corp. Pentru orientare, creierul combină ceea ce văd ochii, informațiile transmise de sistemul vestibular din urechea internă și senzațiile corpului legate de poziție și mișcare. Atunci când aceste informații nu se potrivesc, pot apărea greața și amețeala.
Într-o mașină cu motor termic, zgomotul motorului, vibrațiile și schimbarea treptelor oferă indicii suplimentare despre momentul în care automobilul urmează să accelereze sau să încetinească. Într-un EV, multe dintre aceste semnale dispar. Accelerația poate veni rapid și aproape fără zgomot, ceea ce înseamnă că organismul poate resimți schimbarea vitezei înainte ca alte simțuri să o anticipeze. Cuplul livrat instantaneu, una dintre caracteristicile apreciate ale mașinilor electrice, poate accentua senzația atunci când șoferul accelerează și încetinește frecvent.
Cercetarea în domeniu este însă încă limitată. Bill Yates, cercetător care a studiat răul de mișcare la University of Pittsburgh, descrie literatura existentă drept insuficientă pentru a trage concluzii ferme. Un studiu bazat pe răspunsurile a 639 de persoane din China a găsit chiar o situație mai complicată: respondenții au raportat episoade mai frecvente în mașinile cu combustie, dar simptome mai severe atunci când răul de mișcare apărea în vehiculele electrice.
Frânarea regenerativă poate accentua senzația de „balans”
Unul dintre principalii suspecți este frânarea regenerativă. Atunci când șoferul ridică piciorul de pe accelerație, motorul electric poate începe să funcționeze ca generator, recuperând energie și trimițând-o către baterie. În același timp, mașina încetinește, uneori destul de puternic, fără ca șoferul să atingă efectiv pedala de frână. Fenomenul este explicat pe larg și în ghidul Playtech despre funcționarea frânării regenerative.
În trafic urban, alternarea dintre accelerația instantanee și decelerarea produsă de regenerare poate crea un efect repetat de mișcare înainte-înapoi. Un studiu publicat în 2025 în International Journal of Human–Computer Interaction, realizat pe 16 persoane susceptibile la rău de mișcare, a constatat că nivelurile mai ridicate de frânare regenerativă au provocat simptome mai pronunțate. Cercetătorii au observat și că introducerea unor indicii sonore asociate mișcării putea reduce simptomele în condițiile unei regenerări puternice.
Alte cercetări indică o legătură similară. Un studiu din 2025 privind raportul dintre eficiența energetică și răul de mișcare a identificat un compromis: o regenerare mai puternică permite recuperarea unei cantități mai mari de energie, dar poate crește și intensitatea răului de mișcare. Pentru șofer, frânarea regenerativă poate deveni rapid intuitivă, dar pasagerul nu știe exact când va fi eliberată accelerația și nu poate anticipa la fel de bine decelerarea.
Un alt studiu publicat în 2026 a urmărit reacțiile unor participante în timpul sesiunilor de accelerație și decelerare cu frânare regenerativă. Rezultatele au sugerat că anumite particularități ale sistemului vestibular pot face unele persoane mai vulnerabile decât altele la apariția greței, mai ales în timpul decelerării. Cu alte cuvinte, nu toți pasagerii vor reacționa la fel la aceeași mașină și același stil de condus.
Ce poți face dacă ți se face rău într-o mașină electrică
Dacă observi că ți se face rău într-un EV, încearcă în primul rând să privești drumul și exteriorul mașinii, nu ecranul telefonului. Astfel, informația vizuală se potrivește mai bine cu mișcarea percepută de urechea internă. Dacă ai posibilitatea, alege locul din față, unde poți anticipa mai ușor virajele, accelerațiile și frânările. Menține-ți capul cât mai stabil și evită să citești sau să urmărești clipuri în timpul unei călătorii în care știi că ești predispus la rău de mișcare.
Dacă ești la volan și pasagerilor li se face rău, accelerează progresiv și evită ridicarea bruscă a piciorului de pe pedală atunci când regenerarea este setată la un nivel ridicat. Dacă mașina permite, poți încerca un nivel mai redus al regenerării. Un stil anticipativ și decelerările progresive sunt utile și pentru eficiență, așa cum se întâmplă inclusiv în cazul sistemelor hibride cu recuperare a energiei la frânare.
Fenomenul nu înseamnă însă că mașinile electrice provoacă automat rău de mișcare. Studiile disponibile au de multe ori eșantioane mici, iar specialiștii citați de BBC insistă că sunt necesare cercetări mai ample. Ceea ce devine tot mai clar este că accelerarea instantanee, lipsa unor indicii sonore și tactile familiare și decelerarea specifică frânării regenerative pot modifica suficient experiența de călătorie încât anumite persoane să resimtă diferența.
Pentru constructorii auto, problema ar putea deveni o nouă provocare de confort. Pe măsură ce electrificarea avansează, soluția nu va însemna neapărat renunțarea la regenerare, ci găsirea unui echilibru între eficiență, accelerație și modul în care corpul pasagerului percepe mișcarea. Cercetările privind indicii sonore, vibrațiile sau controlul mai fin al accelerațiilor și decelerațiilor ar putea influența astfel modul în care vor fi calibrate viitoarele mașini electrice.