Cum îți protejezi economiile când leul slăbește și prețurile cresc. Avantajele și riscurile la lei, euro și aur

Pentru românii care mai reușesc să pună bani deoparte după plata ratelor, facturilor și cumpărăturilor curente, apare o nouă dilemă: unde sunt economiile mai bine protejate? Depozit în lei, euro sau aur? Ultimul an arată diferențe importante între cele trei variante, însă fiecare vine cu avantaje și riscuri.

Românii pun tot mai mulți bani în valută

Teama că leul își poate pierde din valoare îi determină deja pe unii români să se îndrepte spre valută. Potrivit datelor prezentate de BNR, depozitele în valută ale populației au crescut cu 5,2% în august 2026 față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la echivalentul a 28,9 miliarde de euro.

Interesul se vede și la titlurile de stat tranzacționate prin Bursa de Valori București. La cea mai recentă emisiune indicată în analiză, instrumentele denominate în euro au atras până la 70% din volumul subscris.

Explicația este relativ simplă: pentru un român care se teme de deprecierea leului, euro pare o metodă la îndemână de protejare a economiilor. Dar schimbarea leilor în euro nu elimină toate riscurile.

Vezi și:

Unde a venit deja iarna în România. Zonele pentru care ANM anunță lapoviță, ninsori și strat de zăpadă

De ce simpla cumpărare de euro nu rezolvă problema inflației

Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România, compară situația cu alegerea „celei mai curate cămăși dintr-un coș cu rufe murdare”.

„Euro pare o investiție bună doar atunci când este comparat cu moneda unei țări care se confruntă cu probleme fiscale chiar mai grave decât cele din zona euro”, explică acesta.

Potrivit analizei, între 2023 și 2026 leul s-a depreciat cu aproximativ 6-7% în raport cu euro, în timp ce prețurile de consum din România au crescut cu aproape 30%.

Aici apare o diferență importantă. Dacă un român schimbă 10.000 de lei în euro, este mai protejat de o eventuală depreciere a leului față de moneda europeană, dar nu este automat protejat și de creșterea generală a prețurilor.

Vezi și:

Aurul rămâne o variantă pentru cei care vor să pună bani deoparte. Cât valorează acum 10 grame

De ce se cumpără aur chiar și când prețul scade. Băncile centrale au ajuns la 100 de tone pe lună

Ce s-a întâmplat cu 10.000 de lei într-un an

Un calcul pentru perioada august 2025 – august 2026 arată foarte clar diferențele. Pornind de la 10.000 de lei și ținând cont de o inflație de 6,27%, suma ar mai fi valorat în termeni reali aproximativ 9.410 lei dacă banii ar fi fost păstrați în lei.

Dacă cei 10.000 de lei ar fi fost convertiți în euro, valoarea reală rezultată ar fi fost de aproximativ 9.752 de lei. În schimb, dacă suma ar fi fost investită în aur, valoarea reală calculată pentru finalul perioadei ar fi ajuns la aproximativ 12.849 de lei. Astfel, randamentele reale rezultate sunt de -5,9% pentru lei, -2,5% pentru euro și +28,5% pentru aur.

Calculul nu înseamnă însă că aurul va aduce un câștig de 28,5% în fiecare an. Aurul poate avea perioade de creștere puternică, dar și perioade de stagnare sau scădere, iar cumpărarea aurului fizic presupune și o diferență între prețul de cumpărare și cel de revânzare.

De ce cumpără băncile centrale atât de mult aur

Interesul pentru aur nu vine doar din partea investitorilor individuali. Băncile centrale și-au accelerat puternic achizițiile în ultimii ani.

World Gold Council arată că acestea au acumulat, în medie, aproximativ 1.000 de tone anual în ultimii patru ani, față de aproximativ 500 de tone pe an în deceniul precedent.

Sondajul realizat în 2026 în rândul băncilor centrale arată că 83% dintre respondenți cred că aurul va reprezenta o pondere mai mare din rezervele internaționale peste cinci ani. Mai mult, un nivel record de 45% dintre respondenți se așteaptă să majoreze propriile rezerve de aur în următoarele 12 luni.

Printre motivele invocate se află comportamentul aurului în perioade de criză, păstrarea valorii pe termen lung și diversificarea rezervelor.

Lei, euro sau aur: care este varianta mai sigură?

Răspunsul depinde în primul rând de momentul în care vor fi folosiți banii.

Pentru economiile care pot fi necesare rapid – fondul de urgență al familiei, bani pentru facturi sau cheltuieli neprevăzute – lichiditatea contează foarte mult. Lei păstrați într-un depozit sau cont de economii pot aduce dobândă și pot fi accesați ușor, iar depozitele eligibile beneficiază și de schema de garantare în limitele prevăzute de lege.

Euro poate avea sens pentru cine economisește pentru o cheltuială care va fi făcută tot în euro, precum o locuință, o mașină sau anumite călătorii, deoarece reduce riscul unei modificări nefavorabile a cursului leu/euro.

Aurul are o logică diferită. Este folosit mai degrabă pentru diversificarea și protejarea unei părți din avere pe termen lung, nu ca înlocuitor direct pentru banii de care familia poate avea nevoie luna viitoare.

De aceea, evoluția ultimului an nu ar trebui transformată într-o regulă potrivit căreia toți banii trebuie mutați în aur. Lecția mai importantă pentru cei care economisesc este alta: într-o perioadă cu inflație și volatilitate valutară, concentrarea tuturor economiilor într-un singur activ sau într-o singură monedă poate aduce un risc suplimentar. Diversificarea poate deveni la fel de importantă ca alegerea între leu, euro și aur.

De ce sunt atât de mulți șobolani într-o zonă centrală din București. Două probleme fac inutilă deratizarea, explicaţiile Primăriei Capitalei