Localități care și-au schimbat județul peste noapte. Cum a redesenat România granițele administrative

O localitate poate rămâne exact în același loc, cu aceleași case și aceleași drumuri, dar într-o zi locuitorii să descopere că aparțin altui județ. România a trecut prin mai multe reorganizări administrative, iar unele comune au ajuns, în numai câțiva ani, să figureze succesiv pe hărțile unor județe diferite.

România a renunțat chiar și la județe

Harta administrativă pe care o cunoaștem astăzi nu a existat dintotdeauna. Una dintre cele mai mari schimbări s-a produs în 1950, când regimul comunist a renunțat la organizarea tradițională în județe și a introdus un sistem inspirat de modelul sovietic.

Țara a fost împărțită în regiuni și raioane, ceea ce însemna că vechile județe au dispărut temporar de pe harta administrativă. Sistemul a rezistat până în 1968, când România a revenit la județe. Legea nr. 2/1968 a reorganizat teritoriul în județe, orașe și comune, autoritățile motivând schimbarea inclusiv prin transformările economice și demografice produse în deceniile precedente.

La finalul reorganizării existau 39 de județe, 47 de municipii, 189 de orașe și 2.706 comune.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Comunele care au trecut din Ialomița în Ilfov

Un exemplu spectaculos poate fi găsit chiar lângă București. În 1981, comunele Grădiștea, Nuci și Petrăchioaia, aflate atunci în județul Ialomița, au trecut în Sectorul Agricol Ilfov, structură administrativă aflată în subordinea municipiului București.

Satele nu au fost mutate fizic și nici locuitorii nu și-au schimbat casele. S-a modificat pur și simplu limita administrativă și, odată cu ea, autoritatea de care aparțineau.

Astăzi, toate cele trei comune se găsesc în județul Ilfov.

Alte șase comune au trecut din Giurgiu spre București

Fenomenul s-a repetat numai câțiva ani mai târziu. În 1985, Ciorogârla, Clinceni, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Domnești și Dragomirești-Vale au trecut de la județul Giurgiu la Sectorul Agricol Ilfov.

Un an mai târziu, în 1986, alte trei comune – 30 Decembrie, Berceni și Vidra – au urmat același traseu administrativ, fiind desprinse din Giurgiu și trecute în structura Ilfovului.

Pentru locuitori, asemenea modificări nu însemnau o „mutare” în sens obișnuit. Se schimba însă județul sau structura administrativă înscrisă în documente, instituțiile de care depindea localitatea și, implicit, centrul administrativ spre care oamenii trebuiau să se îndrepte pentru anumite servicii.

De ce au fost schimbate granițele județelor

Explicația ține de modul în care statul a încercat, în diferite perioade, să adapteze organizarea teritorială la populație, economie și dezvoltarea orașelor.

Chiar Legea 2/1968 arăta că organizarea județelor trebuia să țină cont de condițiile geografice, economice, sociale, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației.

Bucureștiul reprezintă un caz aparte deoarece dezvoltarea rapidă a Capitalei a făcut ca localitățile din jur să fie reorganizate de mai multe ori.

Harta de astăzi păstrează urmele reorganizărilor

Legea 2/1968 continuă să reprezinte baza organizării administrativ-teritoriale a României, evident cu numeroase modificări făcute între timp. În prezent, legea stabilește că teritoriul este organizat în județe, orașe și comune, iar lista și componența acestora sunt prevăzute în anexă.

Tocmai de aceea, când într-un document vechi apare o comună cunoscută astăzi ca fiind în Ilfov, dar pe act scrie „județul Giurgiu” sau „județul Ialomița”, nu înseamnă neapărat că documentul conține o greșeală. Uneori, explicația este mult mai interesantă: localitatea a rămas pe loc, dar granița județului s-a mutat în jurul ei.

Taste of Transylvania ajunge la București, la Muzeul Satului. De ce să nu ratezi evenimentul gastronomic între 16 și 18 octombrie