Harta care împarte România în două. Județele care trag economia în sus și cele care rămân în urmă

România va avea în 2026 un PIB pe cap de locuitor estimat la 21.177 de euro, însă această medie ascunde diferențe uriașe între județe, unele apropiate de nivelul economiilor dezvoltate din Europa și altele care produc mai puțin de jumătate din media națională.

Bucureștiul și Clujul, într-o ligă proprie

La vârful clasamentului realizat pe baza prognozei teritoriale a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) se află, fără surprize, Bucureștiul, cu un PIB pe cap de locuitor de 59.600 de euro. Capitala produce de aproape trei ori mai mult decât media națională și de peste șase ori mai mult decât județul Vaslui.

Pe locul al doilea se află Clujul, cu 30.639 de euro pe locuitor, fiind singurul județ din afara Capitalei care depășește pragul de 30.000 de euro, considerat de mulți economiști un reper pentru o economie cu adevărat prosperă în termeni europeni.

În top mai apar Timiș, cu 25.836 de euro pe locuitor, Gorj cu 25.126 de euro, Constanța cu 24.893 de euro și Prahova cu 24.195 de euro.

Vezi și:

Unde să nu schimbi leva în Bulgaria. Greșeala care îi costă bani pe turiști

Aceste județe beneficiază fie de investiții masive, fie de poziții strategice, fie de industrii extrem de productive care generează valoare economică ridicată.

Surpriza numită Gorj

Una dintre cele mai interesante prezențe din clasament este județul Gorj, care depășește multe centre urbane importante din România. Explicația nu ține de servicii moderne, IT sau investiții imobiliare spectaculoase, ci de sectorul energetic. Hidrocentralele și companiile energetice din zonă generează o valoare economică foarte mare cu un număr relativ redus de angajați.

Acesta este și motivul pentru care specialiștii avertizează că PIB-ul pe cap de locuitor nu trebuie confundat cu nivelul de trai. Un județ poate avea o productivitate ridicată și, în același timp, servicii publice modeste sau venituri care nu reflectă pe deplin bogăția produsă în economie.

Vezi și:

Regiunea din România care intră în topul celor mai bogate zone europene. Depășește multe economii occidentale

Gorjul se apropie de media europeană în termeni de productivitate, însă nu poate fi comparat din punctul de vedere al oportunităților și al calității vieții cu județe precum Cluj sau Timiș.

Moldova continuă să fie zona cea mai vulnerabilă

La polul opus se află județele care, de ani buni, ocupă ultimele poziții în clasamentele dezvoltării economice. Cel mai mic PIB pe cap de locuitor este estimat în Vaslui, unde valoarea ajunge la doar 9.320 de euro. Urmează Botoșani, cu 9.603 euro, Giurgiu cu 9.936 euro, Călărași cu 11.051 euro și Suceava cu 11.502 euro.

Patru dintre aceste cinci județe aparțin Moldovei, regiune care continuă să înregistreze cele mai reduse niveluri de dezvoltare economică din România și din Uniunea Europeană.

Diferențele se văd și în buzunarele oamenilor. În timp ce salariul net mediu din București este estimat la peste 7.300 de lei, în Vaslui acesta rămâne în jurul valorii de 4.100 de lei.

De ce decalajele nu dispar, deși județele sărace cresc mai repede

La prima vedere, prognozele arată că județele mai puțin dezvoltate cresc într-un ritm mai rapid decât cele bogate. Vasluiul, de exemplu, este estimat să avanseze cu aproape 19% în perioada 2026-2028, în timp ce Bucureștiul ar urma să crească cu aproximativ 7%.

Totuși, economiștii explică faptul că această convergență procentuală nu înseamnă automat recuperarea decalajelor.

Pornind de la un nivel foarte scăzut, este mai ușor să obții procente mari de creștere. În termeni absoluți însă, diferența dintre București și Vaslui continuă să se mărească. Dacă în 2026 ecartul este de peste 50.000 de euro pe locuitor, în 2028 acesta ar putea depăși 52.500 de euro.

Pentru ca diferențele să se reducă în mod real, județele sărace ar avea nevoie de ritmuri de dezvoltare excepționale, menținute pe perioade lungi, lucru care nu apare în actualele prognoze.

Câte județe au recuperat decalajul față de Europa

Un alt indicator important este pragul utilizat de Uniunea Europeană pentru acordarea fondurilor de coeziune. Acesta este situat în prezent în jurul valorii de 23.000-25.000 de euro PIB pe cap de locuitor.

Conform datelor CNSP, nu mai puțin de 36 dintre cele 41 de județe ale României se află sub acest nivel în 2026. Practic, doar Bucureștiul, Clujul și câteva județe din vestul și sudul țării reușesc să se apropie de standardele economice europene.

Această realitate explică de ce migrația internă continuă către București, Cluj și Timișoara, de ce prețurile locuințelor rămân ridicate în aceste centre urbane și de ce numeroase zone rurale sau orașe mici continuă să piardă populație.

Harta prosperității arată, astfel, că România nu este o singură economie, ci mai degrabă două țări care coexistă: una conectată la ritmul Europei dezvoltate și alta care încearcă încă să recupereze decalajele acumulate în ultimele decenii.

Povestea lui Pogány Induló ajunge pe HBO Max: documentarul despre rapperul maghiar care a cucerit o generație