Legea de care depind 1,2 miliarde de euro din PNRR a fost promulgată. Cercetarea din România intră în era digitală

România a făcut un pas important pentru protejarea unei finanțări de aproximativ 1,2 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care digitalizează și eficientizează sistemul național de cercetare, dezvoltare și inovare. Măsura vine într-un moment critic. Potrivit Comisiei Europene, jaloanele și țintele asumate prin mecanismul european trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august 2026.

Actul normativ este cunoscut drept PL-x 490/2026. Acesta introduce platforme informatice comune, proceduri simplificate și un punct unic de contact electronic. Scopul este reducerea birocrației. Cercetătorii, institutele și companiile ar trebui să gestioneze mai rapid proiectele finanțate din bani publici.

Două jaloane PNRR cu o miză uriașă

Autoritatea Națională pentru Cercetare susține că legea permite îndeplinirea jaloanelor 272 și 276. De acestea depind aproximativ 1,2 miliarde de euro. Suma nu este destinată exclusiv cercetării. Îndeplinirea jaloanelor influențează însă evaluarea cererilor de plată depuse de România.

Presiunea este ridicată. Calendarul PNRR se apropie de final, iar întârzierile pot duce la suspendarea sau pierderea unor fonduri. Adoptarea unei legi nu înseamnă automat că banii ajung imediat în conturile statului. Comisia Europeană verifică modul în care reformele sunt puse în practică.

Vezi și:

Când poate ANAF să controleze o persoană fizică. Ce documente pot cere inspectorii

Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, a declarat că noul cadru reprezintă un pas important pentru modernizarea sistemului. Acesta a subliniat că digitalizarea procedurilor și simplificarea administrativă pot crea condiții mai bune pentru cercetători și mediul economic.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților la finalul lunii iunie. Proiectul a fost analizat în procedură de urgență. Ulterior, documentul a fost trimis președintelui României pentru promulgare.

Vezi și:

Noii ochelari de realitate augmentată rezolvă una dintre cele mai mari probleme ale tehnologiei AR

Mai mulți porumbei au primit mini-rucsacuri și camere video. Ce au descoperit oamenii de știință în urma experimentului

Cum se schimbă finanțarea proiectelor de cercetare

Una dintre principalele modificări privește introducerea unor platforme informatice interoperabile. Acestea ar trebui să fie folosite pe întregul ciclu de viață al unui proiect. Procesul începe cu depunerea cererii. Continuă cu evaluarea, contractarea, monitorizarea și raportarea rezultatelor.

În prezent, multe dintre aceste etape presupun documente trimise separat. Sunt utilizate aplicații diferite. Unele informații trebuie introduse de mai multe ori. Noul sistem ar trebui să conecteze bazele de date și să reducă numărul documentelor solicitate.

Va fi creat și un punct unic de contact electronic. Cercetătorii și instituțiile vor putea comunica printr-un canal comun cu autoritățile care gestionează finanțările. Măsura se înscrie în procesul mai amplu privind digitalizarea administrației, unde interoperabilitatea rămâne una dintre cele mai mari probleme.

Legea promite și mai multă transparență. Informațiile despre evaluarea și monitorizarea proiectelor ar trebui să fie mai ușor de urmărit. Autoritățile speră astfel să reducă întârzierile, procedurile neclare și diferențele dintre instituțiile care administrează programele publice.

Cercetarea românească trebuie să atragă investiții private

O altă direcție importantă este colaborarea dintre sectorul public și companii. Legea creează instrumente prin care investițiile private în cercetare și inovare pot fi susținute mai ușor. România încearcă să reducă distanța dintre institute, universități și mediul economic.

Problema nu este doar accesul la bani. Multe rezultate obținute în laboratoare nu ajung să fie transformate în produse sau servicii. Procedurile complicate descurajează companiile. Lipsa predictibilității afectează proiectele care necesită investiții pe termen lung.

Noile reguli ar putea sprijini inclusiv inițiative precum RO AI Factory, infrastructura pregătită pentru cercetarea și dezvoltarea soluțiilor de inteligență artificială. Astfel de proiecte depind de cooperarea dintre stat, mediul academic și sectorul privat.

Autoritatea Națională pentru Cercetare urmează să pregătească implementarea prevederilor. Platformele trebuie dezvoltate, instituțiile trebuie conectate, iar procedurile trebuie armonizate. Adevăratul test începe, așadar, după promulgare. România a bifat cadrul legislativ. Acum trebuie să demonstreze că îl poate transforma într-un sistem funcțional înainte de expirarea calendarului european.

Ce spun autoritățile despre petrolierul care arde în Marea Neagră. Există vreun risc pentru turiști?