Cum vin banii de la Uniunea Europeană şi cine decide sumele pentru România. Proiectele prin PNRR pe care riscăm să le pierdem în 2026

România se află într-o cursă contra cronometru pentru a folosi miliardele de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mai sunt aproximativ 100 de zile până la termenul limită pentru multe dintre reformele și investițiile asumate, iar întârzierile pot însemna pierderea unor sume importante. PNRR este programul prin care Uniunea Europeană ajută statele membre să se refacă după pandemie și să investească în economie, infrastructură, sănătate, educație și digitalizare.

Ce este PNRR și cum au fost stabilite sumele pentru România

PNRR nu este un plan impus de Bruxelles, ci rezultatul unei negocieri între România și Comisia Europeană. Fiecare stat membru a primit o sumă calculată în funcție de mai mulți indicatori economici, precum populația, nivelul de dezvoltare și impactul pandemiei asupra economiei.

Potrivit Tanei Foarfă, director Europuls, „planul acesta nu ne-a fost impus de cineva”. România a venit cu propriile reforme și investiții pe care s-a angajat să le realizeze până în 2026 pentru a primi banii europeni.

Scopul programului este dublu: redresare economică și creșterea rezilienței statului. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca economia să își revină după criză, ci trebuie să devină mai puternică și mai modernă.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Cum vin efectiv banii de la Uniunea Europeană

Banii din PNRR nu intră automat în conturile României. Statul trebuie mai întâi să demonstreze că și-a respectat promisiunile. Instituția care coordonează întregul proces este Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

MIPE centralizează informațiile despre proiectele realizate de ministere, primării sau alte autorități și le trimite Comisiei Europene. Dacă documentele și investițiile sunt validate, Comisia aprobă plata.

„MIPE este ca un fel de purtător de informații între ce se realizează pe teren și Comisia Europeană”, explică Tana Foarfă.

După aprobarea tranșelor, banii ajung în bugetul de stat, iar de acolo sunt distribuiți către proiectele finanțate.

Vezi și:

Când va fi gata A7 până la Paşcani. Noutăţi importante despre Autostrada Moldovei

Diferența dintre granturi și împrumuturi

PNRR include două tipuri de finanțare: granturi și împrumuturi. Granturile sunt bani nerambursabili, adică România nu trebuie să îi dea înapoi. În schimb, împrumuturile funcționează ca un credit: statul primește bani acum, dar va trebui să îi ramburseze în următorii ani.

Tana Foarfă spune că împrumuturile trebuie folosite „cu cap”, în proiecte care pot aduce dezvoltare economică și venituri suficiente pentru ca statul să poată returna ulterior banii.

Proiectele pe care România riscă să le piardă

Cele mai mari probleme apar la reformele întârziate și la proiectele care nu sunt suficient de avansate. România riscă să piardă bani pentru investiții în infrastructură, digitalizare, spitale, educație și energie verde dacă obiectivele nu sunt îndeplinite la timp.

Un alt punct sensibil este lipsa de transparență. „Încă este foarte greu să găsești informație concretă despre proiecte”, avertizează directorul Europuls. Datele diferă de la o instituție la alta, iar acest lucru face dificilă monitorizarea investițiilor.

Ultimele 100 de zile pentru PNRR. Ce am promis și ce riscăm să pierdem

România are încă șansa să folosească eficient fondurile europene, însă ritmul implementării trebuie accelerat. În lipsa reformelor și a investițiilor finalizate la timp, o parte dintre miliardele promise prin PNRR ar putea fi pierdute definitiv după 2026.

Topul domeniilor în care salariile au crescut la începutul lui 2026. Ce arată noile date INS