Legea care mută lupta cu abuzatorii în online: România vrea să lovească în rețelele care exploatează copiii, inclusiv prin AI

Exploatarea sexuală online a copiilor nu mai este de mult o amenințare marginală, ascunsă în colțurile întunecate ale internetului. A devenit un fenomen care se adaptează rapid la tehnologie, folosește platforme tot mai greu de monitorizat și profită de vulnerabilitățile minorilor într-un ritm care pune presiune directă pe autorități. În acest context, depunerea în Parlament a unei inițiative de modificare a articolului 374 din Codul penal marchează una dintre cele mai sensibile și importante mutări legislative din ultimii ani, pentru că încearcă să aducă legea românească mai aproape de realitatea digitală în care au loc astăzi abuzurile.

Propunerea a fost anunțată de Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, împreună cu International Justice Mission, și vine pe fondul unei creșteri constante a cazurilor raportate, potrivit News.ro. Miza nu este doar înăsprirea discursului public, ci rescrierea unor definiții și introducerea unor instrumente care să permită anchetatorilor să intervină mai clar și mai eficient atunci când materialele cu abuzuri sexuale asupra minorilor sunt produse, stocate, distribuite sau chiar generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Ce schimbă, de fapt, noua inițiativă legislativă

Una dintre cele mai importante schimbări propuse este chiar renunțarea la termenul folosit până acum în legislație, „pornografie infantilă”, în favoarea unei formulări care reflectă mai exact gravitatea faptelor: „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Nu este o simplă schimbare de vocabular. În spatele acestei nuanțe stă o schimbare de perspectivă: accentul se mută de pe ideea de „conținut” pe realitatea că fiecare astfel de imagine sau clip reprezintă dovada unui abuz și trauma unei victime minore. Deputata PSD Diana Tușa a susținut explicit că prioritatea este protejarea copiilor și adaptarea legii la standardele internaționale și la realitățile tehnologice actuale.

Tot aici apare și o altă miză majoră: diferențierea clară a gravității faptelor. Proiectul nu pune în aceeași categorie producerea, distribuirea, stocarea sau simpla accesare a unor astfel de materiale, ci încearcă să stabilească pedepse proporționale. În plus, sunt introduse prevederi explicite pentru materialele generate sau manipulate digital, inclusiv prin inteligență artificială, dar și pentru „manualele de instrucțiuni” care pot facilita producerea unor asemenea materiale. Din perspectiva anchetatorilor, acest lucru contează enorm, pentru că multe rețele nu mai operează doar prin distribuție clasică, ci prin instrumente, tutoriale și tehnologii care accelerează producția și circulația conținutului ilegal.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Textul mai prevede confiscarea obligatorie a dispozitivelor, mijloacelor și beneficiilor obținute din astfel de infracțiuni, tocmai pentru a reduce riscul de recidivă și pentru a slăbi infrastructura folosită de rețelele criminale. În același timp, proiectul încearcă să introducă reguli mai echilibrate pentru situațiile între minori, astfel încât să nu fie incriminați automat adolescenții apropiați ca vârstă în contexte consensuale care privesc propriile imagini, dar să poată fi sancționate ferm cazurile de constrângere, manipulare sau distribuire fără consimțământ. Este una dintre cele mai delicate zone ale proiectului, pentru că încearcă să facă diferența între comportamente de risc și infracțiuni grave cu victime minore.

De ce vine acum această reformă și cât de gravă este problema

Momentul ales nu este întâmplător. Potrivit datelor prezentate odată cu inițiativa, numărul cazurilor de pornografie infantilă a crescut cu 12,8% în 2025, iar tendința este dublată de o creștere puternică a dosarelor înregistrate în ultimul deceniu, de la 218 în 2016 la 2.595 în 2025. În paralel, Ministerul Public a arătat în raportul său de activitate pe 2025 că fenomenul rămâne consistent la nivelul cauzelor instrumentate, ceea ce confirmă că nu este vorba despre episoade izolate, ci despre o presiune reală și continuă asupra sistemului judiciar.

Datele privind traficul de persoane și exploatarea sexuală susțin aceeași imagine îngrijorătoare. Raportările oficiale arată de mai mulți ani o vulnerabilitate ridicată a minorilor în zona exploatării sexuale și a pornografiei online, inclusiv prin creșterea cazurilor identificate pe internet. Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a semnalat deja în rapoartele sale o pondere majoră a exploatării sexuale în ansamblul fenomenului și o creștere a cazurilor de pornografie pe internet, în special acolo unde victimele sunt minore și sunt folosite rețelele sociale, manipularea emoțională și relațiile de încredere.

Vezi și:

Cum devii atât de bun la AI încât colegii vor crede că ești robot: șapte obiceiuri care îți schimbă munca de zi cu zi

AI-ul antrenat pe computer cuantic a trecut un test pe care modelul obișnuit l-a ratat: descoperirea care poate schimba viitorul inteligenței artificiale

În 2024 au fost transmise peste 36.000 de rapoarte autorităților române pentru investigații, iar în primul semestru din 2025 se ajunsese deja la 17.000, potrivit informațiilor prezentate odată cu depunerea proiectului. Asta arată că ritmul de sesizare și volumul de conținut suspect sau ilegal aflat în circulație rămân la cote foarte ridicate. Mai grav este că metodele de abuz s-au diversificat: de la acumularea și distribuirea în grupuri închise, până la șantaj sexual, manipularea minorilor să producă singuri materiale și utilizarea conținutului artificial generat cu ajutorul noilor tehnologii.

Ce urmează pentru Parlament și ce mesaj transmite această mutare

Proiectul a fost depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar traseul parlamentar va arăta cât de mult sprijin politic real există pentru o reformă care depășește zona declarațiilor publice. Deocamdată, mesajul transmis de inițiatori este că statul încearcă să recupereze o întârziere legislativă importantă. România este printre ultimele state din Uniunea Europeană care mai folosesc terminologia veche în această materie, iar adaptarea la noțiunea internațională de CSAM, child sexual abuse material, înseamnă și o aliniere de limbaj, și una de filozofie juridică.

La fel de important este faptul că dezbaterea nu se oprește la Codul penal. Diana Tușa a indicat că următorul pas ar putea viza și responsabilitatea site-urilor și a platformelor online care intermediază distribuirea sau consumul unor astfel de materiale. Aici se află, de fapt, una dintre cele mai mari bătălii ale următorilor ani: nu doar pedepsirea abuzatorilor după comiterea faptelor, ci și obligarea actorilor digitali să prevină, să semnaleze și să blocheze mai eficient conținutul care exploatează minori.

Dincolo de detaliile juridice, această inițiativă spune ceva esențial despre momentul în care a ajuns societatea românească. Internetul nu mai poate fi tratat ca un spațiu paralel, separat de realitatea socială, iar abuzurile comise online nu sunt mai puțin grave decât cele din lumea fizică. Dimpotrivă, ele se propagă mai repede, lasă urme mai greu de șters și pot prelungi trauma unei victime la nesfârșit, prin fiecare nouă distribuire sau vizualizare. De aceea, orice lege care încearcă să reducă distanța dintre tehnologie și justiție nu este doar oportună, ci urgentă. Iar pentru copii, urgența aceasta nu mai suportă amânare.

Țările în care salariații păstrează cea mai mare parte din salarii după plata taxelor. România este depășită de aproape toate statele din UE