La ce folosesc românii AI-ul. Suntem în urma multor țări, iar inteligența artificială încă nu îi înlocuiește pe oameni și rareori face singură toată munca, arată un studiu global realizat de Google

Inteligența artificială a ajuns deja în birouri, ateliere, service-uri auto și în tot mai multe dintre activitățile pe care le facem acasă, însă imaginea reală este încă departe de scenariul în care oamenii sunt scoși complet din ecuație. De cele mai multe ori, AI-ul nu preia o meserie întreagă și nici nu duce singur un proiect de la început până la sfârșit, ci intervine în anumite momente: caută informații, rezumă documente, propune idei, explică o problemă sau îl ajută pe utilizator să ia mai repede o decizie.

Aceasta este principala concluzie a proiectului AI & Economy ATLAS, prin care Google a analizat 15 milioane de interacțiuni agregate și anonimizate cu instrumentele sale de inteligență artificială. Cercetarea acoperă peste 150 de țări și teritorii, aproximativ 140 de limbi, 800 de profesii și 4.000 de tipuri de sarcini, fiind una dintre cele mai ample încercări de până acum de a înțelege nu doar ce poate face AI-ul în teorie, ci cum îl folosesc efectiv oamenii.

România face parte din această schimbare, însă pornește de mai jos decât cea mai mare parte a Europei. Datele Eurostat arată că numai 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani folosiseră instrumente de inteligență artificială generativă în 2025, cea mai redusă proporție din Uniunea Europeană. Media europeană era de 32,7%, iar în țări precum Danemarca și Estonia utilizarea se apropia de jumătate din populație. Am prezentat mai pe larg și cum arată adopția inteligenței artificiale în Europa și de ce România rămâne în urmă.

Românii folosesc mai puțin AI-ul decât aproape toți europenii

Diferența este vizibilă atât în rândul populației generale, cât și în mediul de afaceri. În 2025, doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați foloseau tehnologii bazate pe inteligență artificială, față de media de 20% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. România ocupa din nou ultima poziție, în timp ce în Danemarca ponderea ajungea la 42%.

Datele disponibile nu oferă pentru România o listă separată și completă a tuturor activităților pentru care este folosit AI-ul. La nivel european, însă, utilizarea personală este cea mai răspândită, urmată de cea profesională și de folosirea pentru școală sau facultate. Oamenii îi cer să genereze ori să corecteze texte, să caute informații, să explice subiecte dificile, să compare produse sau să îi ajute în rezolvarea unor sarcini de serviciu.

În România, această tendință se vede mai ales în rândul tinerilor. Aproximativ 44,1% dintre cei cu vârste între 16 și 24 de ani folosiseră instrumente de AI generativă în 2025, o proporție mult mai mare decât cea din populația generală, dar care plasa România tot pe ultimul loc în UE pentru această categorie de vârstă.

În companiile care au început deja să adopte tehnologia, AI-ul este folosit mai ales ca instrument de sprijin. De altfel, unele IMM-uri din România susțin că economisesc până la șase zile de muncă lunar cu ajutorul AI-ului, fără ca tehnologia să preia însă complet rolul angajaților.

AI-ul a ajuns în multe profesii, dar este folosit selectiv

Datele Google arată că inteligența artificială apare deja în 68% dintre profesiile analizate, care reprezintă aproape 90% din locurile de muncă din Statele Unite. Totuși, într-un job obișnuit, tehnologia este folosită pentru numai aproximativ 21% dintre sarcinile care alcătuiesc activitatea de zi cu zi.

Cu alte cuvinte, un angajat poate apela la un chatbot pentru a rezuma un document, a găsi informații, a genera câteva idei sau a verifica o ipoteză, dar continuă să ia deciziile importante, să verifice răspunsurile și să ducă proiectul până la capăt.

Mai puțin de 10% dintre interacțiunile profesionale analizate de Google presupuneau automatizarea completă a unei sarcini. În cele mai multe situații, utilizatorul cerea ajutor, analiza rezultatul și continua munca, în loc să predea întreaga responsabilitate sistemului AI.

Această imagine este diferită de scenariile alarmiste potrivit cărora tehnologia va elimina rapid profesii întregi. Există, într-adevăr, meserii considerate mai expuse schimbărilor provocate de inteligența artificială, însă inclusiv aceste evaluări arată că AI-ul automatizează mai întâi anumite fragmente ale muncii, nu neapărat întregul loc de muncă.

O altă analiză a arătat și ce meserii pot fi preluate parțial de inteligența artificială cu tehnologia disponibilă în prezent, diferența dintre capacitatea teoretică și utilizarea reală fiind încă una importantă.

Nu doar angajații de birou îi cer ajutorul

Studiul contrazice și ideea că AI-ul este folosit exclusiv de programatori, jurnaliști sau angajați din corporații. Mecanicii auto, tehnicienii și lucrătorii din industrie apelează la asemenea instrumente pentru a interpreta rezultatele unor teste, a identifica probleme de cablare sau a verifica uzura unor echipamente.

În aceste meserii, utilizatorii recurg mai des la funcții multimodale, trimițând fotografii sau alte imagini pentru a primi explicații și recomandări. AI-ul devine astfel un fel de coleg digital disponibil la nevoie, nu un înlocuitor capabil să repare singur o mașină sau un utilaj.

Utilizarea AI-ului ca ajutor pentru angajați nu este însă complet nouă. Încă din primii ani ai răspândirii instrumentelor generative, anumite domenii din România foloseau inteligența artificială pentru a automatiza introducerea datelor, clasificarea documentelor și alte activități repetitive.

Cea mai mare parte a utilizării are loc în afara serviciului

Poate cea mai surprinzătoare concluzie este că peste 86% dintre interacțiunile analizate au loc în afara muncii. Oamenii folosesc AI pentru a compara produse, a înțelege cum funcționează un aparat sau pentru a se descurca prin proceduri administrative legate de taxe, amenzi, autorizații și servicii publice.

Adopția diferă însă puternic între țări și urmărește, în general, nivelul de prosperitate. Potrivit Google, utilizarea pe cap de locuitor tinde să fie mai ridicată în economiile bogate, deși există și state cu venituri medii care adoptă tehnologia într-un ritm comparabil. Această diferență riscă să adâncească decalajul dintre țările în care AI-ul devine un instrument obișnuit de muncă și cele în care accesul, competențele digitale sau interesul rămân reduse.

În cazul României, cifrele arată că inteligența artificială este folosită încă de o parte relativ mică a populației și a companiilor. Cei care au adoptat-o o utilizează, cel mai probabil, în aceeași direcție observată la nivel global: pentru ajutor punctual, documentare, creare de conținut, învățare și rezolvarea mai rapidă a unor probleme, nu pentru a preda complet munca unui sistem automat.

Studiul Google nu demonstrează că locurile de muncă sunt în siguranță pe termen lung și nici că AI-ul nu va putea prelua mai multe responsabilități în anii următori. Arată însă că, în prezent, tehnologia funcționează în principal alături de oameni, iar situațiile în care primește o sarcină și o duce singură până la capăt rămân rare.

Clauza din contractul de închiriere care îți poate aduce pierderi de mii de lei. Mulți chiriași o ignoră