Județul din România care se golește, localnicii pleacă pe capete. Domeniul neașteptat care îl mai ține pe linia de plutire

Hunedoara traversează una dintre cele mai interesante transformări dintre județele României. Regiunea care în urmă cu câteva decenii era unul dintre marile centre industriale ale țării a pierdut aproape 200.000 de locuitori, pe fondul închiderii minelor, combinatelor și fabricilor, însă tocmai în această perioadă dificilă un alt sector a început să crească: turismul. În prima jumătate a anului 2026, Hunedoara a devenit cel mai vizitat județ din vestul României după numărul sosirilor turiștilor români înregistrate în structurile de cazare.

Aproape 200.000 de oameni au dispărut din statisticile județului

În anii ’80, Hunedoara avea peste 520.000 de locuitori, iar planurile regimului comunist erau extrem de ambițioase. Autoritățile estimau că populația ar fi urmat să depășească 632.000 de persoane în 1990, pe măsură ce industria grea continua să se dezvolte.

Realitatea a mers în direcția opusă. După 1989, minele și marile unități industriale au început să se închidă, iar în aproximativ trei decenii județul a pierdut aproape 100.000 de locuri de muncă din industria grea.

Au dispărut mine de cărbune, aur și minereuri metalice, uzine, fabrici și o parte dintre activitățile dezvoltate în jurul lor. Inclusiv producția de la Combinatul Siderurgic Hunedoara a fost oprită în septembrie 2025.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Consecința a fost un exod de durată. Tinerii au plecat spre centre universitare și economice precum Timișoara, Cluj-Napoca sau Sibiu, alții au ales să lucreze în străinătate, iar o parte dintre angajații fostelor platforme industriale s-au pensionat ori s-au întors în localitățile natale.

Turiștii au început să vină în direcția opusă

În timp ce numărul locuitorilor a scăzut, Hunedoara a devenit însă tot mai interesantă pentru turiști. Datele INS pentru prima jumătate a anului 2026 arată 107.906 sosiri ale turiștilor români, cu 30,7% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025, când fuseseră raportate 82.591.

Județul a ajuns astfel pe locul 12 la nivel național și a depășit Timișul, care a avut 103.723 de sosiri ale turiștilor români, precum și județele Arad și Caraș-Severin.

Vezi și:

Un lac tot mai mare a apărut într-un sat din Hunedoara. Autoritățile vor să transforme zona într-o atracție

Oraşul din România unde oamenii se tem să iasă din case din cauza lupilor. Animalele umblă în haită pe străzi

Creșterea poate fi explicată parțial prin sezonul de iarnă foarte bun din Straja. Stațiunea din Munții Vâlcan, care are peste 300 de cabane și pensiuni, ar fi primit între 700 și 1.000 de turiști pe zi în perioada 20 decembrie 2025 – 20 martie 2026, potrivit estimărilor Salvamont.

Râușor și Parâng au contribuit, de asemenea, la atragerea vizitatorilor, iar numărul real al celor care ajung în zonele montane poate fi mai mare decât cel reflectat de statisticile unităților de cazare.

Castelul Corvinilor atrage aproximativ 400.000 de vizitatori

Hunedoara are însă un avantaj pe care puține județe îl pot reproduce: într-un teritoriu relativ restrâns sunt concentrate obiective turistice foarte diferite.

Castelul Corvinilor rămâne cel mai vizitat obiectiv cu acces pe bază de bilet din județ, cu aproximativ 400.000 de vizitatori anual. Restaurarea monumentului medieval prin proiecte finanțate din fonduri europene a contribuit la creșterea atractivității sale, iar o parte importantă dintre vizitatori sunt străini.

Oferta este completată de Cetatea Devei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Sarmizegetusa Regia și celelalte cetăți dacice din Munții Orăștiei, incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

De la județ industrial la destinație turistică

La acestea se adaugă Straja, Parâng, Râușor, Geoagiu-Băi, Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, Parcul Național Retezat, Mănăstirea Prislop, Peștera Bolii, Cheile Băniței și Lacul Cinciș.

Este o schimbare radicală față de situația de acum patru decenii, când turismul avea un rol secundar, iar viața economică a județului gravita în jurul mineritului și siderurgiei. Castelul Corvinilor se afla în vecinătatea uriașei platforme siderurgice, iar multe dintre stațiunile montane erau destinate în special minerilor și siderurgiștilor.

Turismul nu poate compensa singur pierderea zecilor de mii de locuri de muncă și nici declinul demografic acumulat în trei decenii. Datele din 2026 arată însă o schimbare importantă: Hunedoara, județul din care foarte mulți oameni au plecat după prăbușirea industriei grele, a devenit o destinație spre care vin din ce în ce mai mulți români.

Când poate fi desființată o clasă în timpul anului școlar. Situația îngrijorătoare din învățământul românesc care devine tot mai vizibilă