Comuna fără niciun elev în care statul construiește o școală de 4 milioane de lei. Primarul ar veni la birou cu elicopterul

Într-o perioadă în care România încearcă să reducă deficitul și cheltuielile statului, situația micilor administrații locale readuce în discuție o problemă veche: cât costă menținerea unor comune care nu reușesc să se susțină din propriile venituri. Un exemplu este Brebu Nou, din județul Caraș-Severin, unde populația a scăzut dramatic, însă investițiile publice continuă.

Comuna, formată din satele Brebu Nou și Gărâna, avea 166 de locuitori la ultimul recensământ, iar numărul celor care trăiesc permanent aici ar fi chiar mai mic, de sub 100 de persoane. Cu toate acestea, în zonă sunt finanțate proiecte de milioane de lei, printre care o școală, deși în prezent comuna nu are niciun elev.

Situația a fost prezentată în reportajul „Statul degeaba”, realizat de „România, te iubesc!”. Cazul ridică o întrebare mai largă despre costurile administrației locale și despre posibilitatea comasării localităților foarte mici.

O școală de 4 milioane de lei într-o comună fără niciun elev

Una dintre cele mai surprinzătoare investiții este realizată în Gărâna. Aici este amenajată o școală cu opt clase și grupuri sanitare, deși autoritățile locale recunosc că, în prezent, nu există niciun copil care să învețe în comună.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Valoarea proiectului ajunge la aproximativ 4 milioane de lei, finanțarea provenind prin PNRR. Viceprimarul comunei a explicat că investiția ar putea deveni utilă în eventualitatea în care localitatea se va repopula.

Școala nu este însă singurul proiect finanțat din bani publici. În satul Brebu Nou se lucrează și la un alt sediu al primăriei, investiție de peste un milion de lei. Noua clădire ar urma să găzduiască o parte dintre birouri și sala de consiliu.

În același timp, comuna are șapte angajați în primărie și nouă consilieri locali. Consilierii primesc aproximativ 500 de lei pe lună fiecare, ceea ce înseamnă o cheltuială de circa 216.000 de lei pe durata unui mandat.

Primăria a încasat 500.000 de lei și a primit încă 1,1 milioane de la Guvern

Problema devine și mai vizibilă atunci când sunt comparate veniturile proprii cu sumele necesare funcționării administrației. În 2025, Primăria Brebu Nou a avut venituri de aproximativ 500.000 de lei. Pentru a putea funcționa, a primit însă încă 1,1 milioane de lei de la Guvern.

În total, peste 6 milioane de lei din fonduri publice ar fi ajuns în comună în 2025, potrivit datelor prezentate în reportaj. O parte dintre bani au fost direcționați către investiții, în timp ce alte sume au fost necesare pentru funcționarea administrației locale.

Pe lista proiectelor se află și o pistă pentru biciclete, realizată cu aproximativ un milion de lei din PNRR. Pista ar avea însă probleme după ploi, fiind acoperită cu pământ și pietre.

Nu este prima investiție care ridică semne de întrebare. În urmă cu mai mulți ani, aproximativ un milion de euro ar fi fost cheltuit pentru sistemul de canalizare și o stație de epurare. Potrivit informațiilor prezentate în reportaj, instalația nu a ajuns să fie utilizată în mod real, dincolo de etapa recepției.

Primarul ar ajunge rar în comună și ar veni inclusiv cu elicopterul

Reportajul atrage atenția și asupra modului în care funcționează administrația locală. Echipa „România, te iubesc!” a găsit un singur angajat la primărie într-o dimineață de marți, iar primarul și secretarul instituției nu erau prezenți.

Inițial, reprezentanții primăriei au susținut că aceștia se aflau la o ședință. Ulterior, secretarul comunei a declarat că în ziua respectivă se afla în concediu.

Primarul Gabriel Iosif Bordea ar ajunge rar în localitate, potrivit mărturiilor unor localnici prezentate în reportaj. Aceștia au afirmat că nu l-au mai văzut de luni întregi sau chiar de la începutul anului. Primarul ar veni uneori în comună cu elicopterul și ar avea în paralel activități de afaceri.

Prefectul județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, a explicat că verificarea prezenței angajaților unei primării ține de conducătorul instituției. Situația devine astfel dificil de controlat atunci când nici primarul nu este prezent.

România are aproape 900 de comune cu mai puțin de 2.000 de locuitori

Cazul Brebu Nou pune în lumină o problemă mult mai amplă. România are 2.862 de comune, iar 2.395 dintre acestea au mai puțin de 5.000 de locuitori. Aproape 900 nu ajung nici măcar la pragul de 2.000 de persoane.

În plus, există aproximativ 120 de orașe cu cel mult 10.000 de locuitori. Toate aceste administrații presupun primari, viceprimari, consilii locale, funcționari și cheltuieli pentru întreținerea instituțiilor.

Una dintre soluțiile discutate de ani de zile este comasarea localităților mici. Cosette Chichirău, inițiatoarea unei aplicații dedicate reformei administrative, estimează că numărul celor 3.186 de unități administrativ-teritoriale din România ar putea fi redus la aproximativ 1.300-1.500.

Potrivit simulărilor prezentate de aceasta, economia obținută numai din reducerea cheltuielilor de funcționare ar putea ajunge la 10 miliarde de lei pe an.

Deocamdată, o asemenea reorganizare nu pare iminentă. Premierul Ilie Bolojan a indicat că actualul context nu permite realizarea imediată a reformei administrativ-teritoriale, sugerând drept posibil orizont ciclul 2028-2032. Până atunci, comune cu foarte puțini locuitori vor continua să aibă administrații proprii și, în multe cazuri, să depindă de bani transferați de la bugetul central.

Taste of Transylvania ajunge la București, la Muzeul Satului. De ce să nu ratezi evenimentul gastronomic între 16 și 18 octombrie