Integrarea AI în corporații vine cu riscuri ascunse. 70% din soluțiile de inteligență artificială implementate duc la costuri suplimentare

Inteligența artificială a trecut deja de etapa experimentelor izolate și a prezentărilor spectaculoase din boardroom. În multe companii, AI-ul este folosit zilnic, în sarcini reale, de angajați care vor să lucreze mai repede, să scrie mai bine, să analizeze date mai ușor sau să automatizeze bucăți repetitive din activitatea lor. Problema este că această adopție accelerată nu vine întotdeauna la pachet cu reguli clare, infrastructură pregătită și mecanisme de control.

Un nou raport Lenovo Work Reborn arată cât de mare a devenit decalajul dintre utilizarea AI și capacitatea companiilor de a o controla. Conform studiului realizat pe 6.000 de angajați din organizații mari, peste 70% dintre angajați folosesc AI săptămânal, iar până la o treime dintre aceștia o fac fără supravegherea departamentului IT. În același timp, 80% dintre respondenți estimează că vor utiliza și mai mult AI în următorul an.

Inteligența artificială din umbră devine o problemă de securitate

Fenomenul nu mai ține doar de productivitate sau de curiozitatea angajaților. În momentul în care instrumentele AI sunt folosite fără aprobarea echipelor IT, fără politici clare și fără o evidență centralizată, organizațiile ajung să se confrunte cu ceea ce raportul descrie drept „inteligență artificială din umbră”. Este o formă nouă a vechii probleme numite shadow IT, doar că miza este mult mai mare, pentru că datele introduse în astfel de platforme pot include informații comerciale, documente interne, date despre clienți sau materiale confidențiale.

Pentru directorii responsabili cu securitatea informațiilor, riscul nu este teoretic. Utilizarea necontrolată a AI extinde suprafața de atac la nivelul dispozitivelor, terminalelor și fluxurilor de date. În loc să existe o arhitectură coerentă, în care fiecare instrument este evaluat, integrat și monitorizat, apar insule de utilizare: un departament folosește o aplicație, altul preferă un serviciu diferit, iar angajații aleg uneori soluțiile care li se par mai rapide, nu neapărat mai sigure.

Raportul Lenovo arată că 61% dintre liderii IT raportează o creștere a amenințărilor cibernetice legate de AI, dar doar 31% au încredere în capacitatea lor de a gestiona aceste riscuri. În paralel, 43% dintre angajați sunt îngrijorați de expunerea datelor sau de atacurile asociate inteligenței artificiale. Această combinație este periculoasă: angajații folosesc AI pentru că le este util, liderii IT văd riscurile crescând, dar organizațiile nu au întotdeauna mecanismele necesare pentru a ține pasul.

Costurile ascunse apar când AI-ul este implementat fragmentat

Una dintre promisiunile majore ale AI este eficiența. Companiile o privesc ca pe o cale de a reduce timpul pierdut, de a automatiza activități repetitive și de a accelera procesele interne. Numai că, fără control, exact aceeași tehnologie poate produce efectul invers: cheltuieli mai mari, inițiative duplicate și un ROI mai lent decât cel anticipat.

Raportul Lenovo identifică mai multe efecte concrete ale utilizării necontrolate a AI. Printre ele se numără rentabilitatea întârziată a investiției, pentru că inițiativele rămân fragmentate la nivel de echipe, cheltuieli dublate cu instrumente care rezolvă aceleași probleme în mod separat, lipsă de vizibilitate asupra soluțiilor care chiar funcționează și dificultăți în extinderea lor la nivelul întregii companii.

Vezi și:

Cum devii atât de bun la AI încât colegii vor crede că ești robot: șapte obiceiuri care îți schimbă munca de zi cu zi

AI-ul antrenat pe computer cuantic a trecut un test pe care modelul obișnuit l-a ratat: descoperirea care poate schimba viitorul inteligenței artificiale

Această fragmentare creează și o forță de muncă pe două viteze. Unii angajați ajung să lucreze în medii securizate, bine configurate și optimizate pentru AI, în timp ce alții folosesc ce găsesc rapid pentru a rămâne productivi. Pe termen scurt, pare o soluție pragmatică. Pe termen mediu, însă, compania pierde controlul asupra instrumentelor, datelor și costurilor. În loc să construiască o strategie AI coerentă, ajunge să administreze un amestec de abonamente, aplicații, fluxuri de lucru și riscuri greu de inventariat.

De aici apare și ideea că AI-ul nu eșuează neapărat pentru că tehnologia nu funcționează, ci pentru că implementarea ei nu este matură. Rakshit Ghura, vicepreședinte și director general al diviziei Digital Workplace Solutions din cadrul Lenovo, spune că adoptarea AI nu mai este provocarea principală, ci implementarea. Cu alte cuvinte, companiile nu mai trebuie convinse că AI poate fi utilă, ci trebuie să învețe să o controleze înainte ca beneficiile să fie îngropate sub costuri și vulnerabilități.

Controlul trebuie să înceapă de la dispozitiv

Lenovo susține că problema nu poate fi rezolvată doar prin adăugarea unor politici noi sau prin cumpărarea încă unui instrument de securitate. Motivul este simplu: în multe organizații, dispozitivele, infrastructura și securitatea sunt administrate separat. Laptopurile și terminalele au un flux de management, infrastructura altul, iar securitatea este uneori adăugată ulterior, ca un strat de protecție peste un sistem deja fragmentat.

Abordarea propusă de Lenovo pornește de la ideea că punctul de control trebuie să fie acolo unde AI-ul intră prima dată în companie: la nivelul dispozitivului. Prin TruScale Device as a Service for Security, compania propune un model operațional în care dispozitivele enterprise, protecția firmware-ului, securitatea terminalelor, monitorizarea 24/7, detecția și răspunsul sunt integrate într-un serviciu administrat unitar.

Pentru companii, avantajul unui astfel de model este reducerea complexității. În loc să lucreze cu mai mulți furnizori și să configureze separat fiecare componentă, organizațiile pot avea o infrastructură mai coerentă, cu monitorizare continuă și securitate integrată încă din faza de implementare. În teorie, asta poate reduce riscurile, elimina golurile dintre securitatea dispozitivelor și securitatea operațională, simplifica managementul furnizorilor și reduce costul total de proprietate.

Miza este ca AI să devină un avantaj controlat, nu o vulnerabilitate ascunsă. Într-un moment în care peste 70% dintre angajați recunosc deja potențialul AI pentru productivitate, viteză și calitate, întrebarea nu mai este dacă organizațiile vor folosi inteligența artificială. Întrebarea reală este dacă o vor face suficient de organizat încât să obțină rezultate măsurabile, fără să plătească în paralel prin costuri inutile, riscuri de securitate și întârzieri în recuperarea investiției.

Când este considerat un angajat salariat de noapte. Ce spune Codul muncii