Insecta de 99 de milioane de ani botezată după aspiratorul din „Teletubbies”. Avea o „trompă” aproape de două ori mai lungă decât corpul

O insectă minusculă rămasă captivă în rășina unui copac în perioada în care dinozaurii încă dominau planeta a primit unul dintre cele mai neobișnuite nume din paleontologie. Cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au descris Cretodorus noonoo, o specie veche de aproximativ 99 de milioane de ani, conservată în chihlimbar din Myanmar. „Noo-Noo” nu este un termen științific complicat: numele vine direct de la aspiratorul albastru cu furtun flexibil din serialul pentru copii Teletubbies.

Motivul devine evident atunci când este privită anatomia insectei. Aceasta avea un aparat bucal extrem de lung și flexibil, care ajungea la aproape de două ori lungimea corpului. Cercetătorii cred că îl folosea pentru a pătrunde prin crăpăturile scoarței copacilor și a ajunge la seva aflată în profunzime.

„Furtunul” insectei putea să se îndoaie fără să se blocheze

Cretodorus noonoo făcea parte dintr-o familie dispărută de insecte asemănătoare cicadelor, cunoscută sub numele de Neazoniidae. Oamenii de știință au analizat mai multe exemplare conservate în chihlimbar și au folosit tomografie computerizată de înaltă rezoluție pentru a vedea structura aparatului bucal.

Scanările au arătat ceva spectaculos: suprafața acestuia prezenta numeroase pliuri. Ele nu erau simple elemente decorative, ci făceau parte din arhitectura structurii și probabil îi permiteau să se curbeze fără să se închidă sau să se rupă.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Principiul este asemănător unui pai flexibil sau unui furtun ondulat. Forma permite obiectului să se îndoaie, dar păstrează canalul interior deschis. Mai multe fosile au fost găsite cu aparatul bucal chiar în poziții curbate, întărind ideea că acesta era flexibil și atunci când insecta era vie.

Nicio rudă modernă cunoscută a acestor insecte nu mai are aceeași structură. Cretodorus noonoo reprezintă astfel una dintre acele ramuri ale evoluției care au experimentat cu o soluție biologică spectaculoasă, dar care ulterior a dispărut.

Nu era o „trompă” pentru nectar, precum la fluturi

La prima vedere, aparatul bucal foarte lung poate aminti de trompa unui fluture. Cercetătorii cred însă că insecta nu îl folosea pentru nectar. Structura era orientată spre spate și funcționa ca un sistem specializat de înțepare și aspirare.

Ipoteza principală este că Noo-Noo se hrănea cu seva copacilor. Aparatul său bucal putea pătrunde prin fisuri extrem de înguste din scoarță și ajunge la țesuturile vasculare aflate mult mai adânc decât puteau ajunge alte insecte.

La capătul structurii, cercetătorii au identificat două formațiuni prevăzute cu șanțuri. Acestea s-ar fi putut deschide în timpul hrănirii și fixa aparatul de pereții unei crăpături, într-un mod comparabil cu o diblă care se extinde într-o gaură.

Descoperirea vine la numai câteva luni după ce o altă creatură conservată în chihlimbar vechi de 99 de milioane de ani a atras atenția cercetătorilor. Acea insectă, o viespe parazitoidă, avea pe abdomen o structură comparată cu capcana unei plante carnivore.

Chihlimbarul păstrează o lume care nu mai există

Fosilele analizate provin din chihlimbarul Kachin din Myanmar. Pentru paleontologi, astfel de bucăți de rășină fosilizată funcționează ca niște capsule ale timpului. Spre deosebire de multe fosile conservate în rocă, chihlimbarul poate păstra detalii minuscule ale corpului, inclusiv structuri delicate care altfel ar dispărea.

Cercetătorii cred că forma aparatului bucal al speciei Cretodorus noonoo poate spune ceva inclusiv despre pădurile Cretacicului. Structuri de hrănire neobișnuit de lungi sau ondulate au apărut în mai multe grupuri de insecte din aceeași perioadă.

Una dintre ipoteze este că pădurile cu arbori cu scoarță groasă ar fi favorizat apariția acestor adaptări. Pădurile producătoare de rășină din perioada respectivă prezintă și indicii ale unor incendii repetate, iar arborii care evoluează în medii cu incendii frecvente tind să dezvolte o scoarță mai groasă.

Paleontologia arată tot mai clar că insectele din epoca dinozaurilor experimentau soluții evolutive extraordinare. Recent, cercetătorii au reconstituit inclusiv sunetele insectelor care trăiau în pădurile Jurasicului, iar alte fosile spectaculoase continuă să dezvăluie comportamente și anatomii greu de imaginat astăzi.

În cazul lui Cretodorus noonoo, oamenii de știință au găsit însă și un nume pe măsura aspectului: o insectă din epoca dinozaurilor botezată după aspiratorul din Teletubbies. Cretodorus noonoo, Teletubbies, fosile, chihlimbar, insecte