Creatura „imposibilă” descoperită într-un chihlimbar vechi de 99 de milioane de ani: viespea care avea o capcană asemănătoare unei plante carnivore

O bucată de chihlimbar veche de aproape 100 de milioane de ani a păstrat una dintre cele mai bizare creaturi descoperite vreodată de paleontologi. O viespe parazită care a trăit în perioada Cretacicului, când dinozaurii dominau planeta, avea o structură anatomică atât de neobișnuită încât cercetătorii au comparat-o cu mecanismul unei plante carnivore.

Specia nou descoperită, numită Sirenobethylus charybdis, a fost identificată după analiza unor exemplare minuscule conservate în chihlimbar provenit din Myanmar. Insecta a rămas blocată în rășina fosilizată timp de aproximativ 99 de milioane de ani, oferind oamenilor de știință o imagine rară asupra unor adaptări care nu mai există astăzi în lumea insectelor, se arată în Indy100.

Viespea din Cretacic care avea propria „capcană”

Cercetătorii au analizat 16 exemplare de femele și au observat o structură neobișnuită în zona abdomenului. Inițial, una dintre cele mai mari surprize a fost că această formațiune părea doar o imperfecțiune a fosilei sau chiar o bulă de aer.

Analizele mai atente au arătat însă că nu era o simplă deformare. Structura se putea mișca, iar în unele exemplare era deschisă, în timp ce în altele era închisă. Pentru cercetători, acest detaliu a indicat existența unui mecanism activ, folosit cel mai probabil pentru capturarea unei prăzi.

Vezi și:

Canicula lovește și facturile. De ce plătește România cea mai scumpă energie din Europa, explicația simplă

Ipoteza principală este că Sirenobethylus charybdis folosea această „clemă” abdominală pentru a imobiliza gazdele înainte de depunerea ouălor. Viespile parazitoide din acea perioadă, la fel ca unele specii moderne, își injectau ouăle în alte insecte, iar larvele se dezvoltau consumând gazda din interior.

Totuși, mecanismul descoperit este complet diferit de ceea ce vedem la viespile actuale. Nicio specie modernă de insectă nu are o structură similară, motiv pentru care oamenii de știință au apelat la o comparație surprinzătoare: planta carnivoră Venus flytrap.

La fel cum această plantă își închide capcana pentru a prinde prada, viespea din Cretacic ar fi putut folosi abdomenul modificat pentru a controla un mecanism de prindere.

O evoluție care a mers într-o direcție dispărută

Descoperirea este considerată una dintre cele mai neobișnuite din domeniul insectelor fosile. Cercetătorii spun că această viespe reprezintă un exemplu de evoluție extremă, în care o specie a dezvoltat o adaptare care nu a fost păstrată până în prezent.

Phil Barden, cercetător în domeniul insectelor fosile, consideră explicația capcanei abdominale plauzibilă, dar atrage atenția că există și alte posibilități. Deoarece toate exemplarele analizate sunt femele, oamenii de știință nu pot exclude complet alte funcții ale structurii.

O altă ipoteză este că mecanismul ar fi putut ajuta insecta să detecteze prada, să transporte ouă sau chiar să aibă un rol în reproducere. În lipsa unor exemplare masculine sau a unor observații directe, misterul nu poate fi considerat rezolvat definitiv.

Chihlimbarul în care a fost găsită viespea provine din regiunea Kachin din Myanmar și a ajuns la Universitatea Normală din Beijing în 2016. Originea acestor fosile a generat și controverse, mai ales după situația politică din Myanmar și solicitările unor cercetători privind limitarea studiilor asupra chihlimbarului provenit din această zonă.

Indiferent de aceste aspecte, Sirenobethylus charybdis oferă o perspectivă fascinantă asupra unei lumi pierdute. Cu zeci de milioane de ani înainte ca oamenii să apară, insectele experimentau forme de adaptare care par desprinse din imaginație

Când intră pe card alocațiile, pensiile și indemnizațiile în luna iulie. Românii care primesc mai mulți bani în următoarea perioadă