ING Bank și DNSC avertizează despre două tipuri de fraudă care vizează firmele din România

Atacurile cibernetice devin din ce în ce mai sofisticate, iar de data aceasta ținta principală sunt persoanele juridice. ING Bank și DNSC trag un semnal de alarmă cu privire la două metode de fraudă care se intensifică: phishing-ul pentru „actualizarea datelor” și apelurile telefonice false în numele ANAF.

Scopul este simplu, dar eficient: manipularea victimelor pentru a-și divulga singure datele bancare sau pentru a transfera bani către conturi controlate de atacatori.

Phishing cu urgență: „actualizează-ți datele sau îți blocăm contul”

Primul tip de atac folosește mesaje aparent oficiale trimise prin e-mail, SMS sau social media. Victimele sunt presate să își „confirme” sau „actualizeze” datele, sub pretextul că altfel își pierd accesul la conturi sau servicii.

Mesajele sunt construite inteligent, cu elemente vizuale care imită perfect identitatea unor bănci sau instituții. Problema apare în momentul în care utilizatorul dă click pe link: ajunge pe un site clonă, creat special pentru a colecta date sensibile.

Aici sunt introduse parole, date de card sau coduri OTP, iar din acel moment, contul poate fi compromis.

Apeluri false în numele ANAF: „ai bani de recuperat”

Al doilea tip de fraudă este și mai periculos, pentru că implică interacțiune directă. Victima este sunată de persoane care pretind că reprezintă ANAF și i se spune că are de primit o rambursare sau o sumă de bani.

De aici, scenariile diferă. Uneori, victima este convinsă să acceseze un link sau să introducă date bancare. Alteori, i se cere să instaleze aplicații de control la distanță precum AnyDesk sau AirDroid.

Vezi și:

Bancomatul și alerta ANAF. Tranzacțiile care pot genera controale fiscale

Limita de bani care schimbă complet taxele în 2026. Ce trebuie să știe firmele și PFA-urile despre TVA

În momentul în care aplicația este instalată, atacatorii pot controla telefonul sau calculatorul victimei, inclusiv accesul la conturile bancare. Transferurile de bani sunt apoi realizate rapid, către conturi greu de urmărit.

De ce funcționează aceste fraude

Ambele metode se bazează pe același mecanism: inginerie socială. Atacatorii creează presiune și emoție, fie negativă („contul tău va fi blocat”), fie pozitivă („ai bani de primit”).

În plus, folosesc urgența pentru a împiedica victima să verifice informațiile.

Ce trebuie să faci ca să te protejezi

Regula de bază este simplă: nu acționa impulsiv.

Nu furniza niciodată date bancare prin linkuri primite pe e-mail sau SMS. Nu instala aplicații la cererea unor persoane necunoscute. Nu lua decizii financiare în timpul unui apel telefonic.

Verifică întotdeauna informațiile direct pe site-urile oficiale sau în aplicațiile bancare. Dacă ai dubii, închide apelul și caută singur datele de contact ale instituției.

Țările în care salariații păstrează cea mai mare parte din salarii după plata taxelor. România este depășită de aproape toate statele din UE