Harta clădirilor în pericol la cutremur în București: peste 2.000 au nevoie urgentă de consolidare

Harta clădirilor în pericol la cutremur în București: peste 2.000 au nevoie urgentă de consolidare
Cladirile cu risc seismic din Bucuresti – harta actualizata. Sursa foto: Profimedia

La 49 de ani de la seismul devastator din 4 martie 1977, Bucureștiul rămâne un oraș vulnerabil. Specialiștii avertizează că mii de clădiri necesită consolidare, iar ritmul lucrărilor este mult prea lent în raport cu riscurile.

Cât de expus este Bucureștiul la un nou cutremur major

La 49 de ani de la tragedia din 1977, specialiștii de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului au organizat turul ghidat ”Bucureștii și Cutremurele”, chiar prin centrul Capitalei.

Participanții au refăcut traseul undei de șoc din 4 martie 1977 și au văzut, la fața locului, cât de fragilă rămâne infrastructura orașului. Un experiment simplu, realizat cu patru persoane, a demonstrat cum se propagă o undă seismică: energia pleacă dintr-un punct și se transmite din om în om, așa cum, în realitate, s-ar transmite din clădire în clădire.

În 4 martie 1977, unda pornită din adâncurile Vrancei a ajuns în București în câteva zeci de secunde. 35 de blocuri înalte s-au prăbușit, iar peste 1.400 de oameni și-au pierdut viața.

”Toma Caragiu a fost găsit decedat la ruinele blocului Colonadelor, dacă ar fi rămas în apartament, unde nici paharul de whiskey nu a fost mișcat ar fi supraviețuit, dar panica l-a făcut să se afle într-o locaţie nepotrivită, scările, care au dus la decesul său”, a povestit Dragoş Dănilă, specialist INFP, conform observatornews.ro.

Câte clădiri sunt astăzi în pericol și de ce bat pasul pe loc consolidările

În prezent, în București există peste 400 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic – clădirile marcate cu ”bulină roșie”. Alte aproximativ 1.500 sunt incluse în diferite categorii de urgență. În total, aproape 2.000 de blocuri și case au nevoie de lucrări serioase de consolidare.

Cu toate acestea, șantiere deschise sunt doar la 14 clădiri. Costurile sunt uriașe, ajungând la milioane de euro pentru un singur imobil. Procedurile birocratice și lipsa finanțării întârzie suplimentar intervențiile.

”Autorizația de construire se obține într-o lună – 3 luni, licitația 4-6 luni, mai avem și proiectul tehnic 60 de zile, într-un an ar trebui să avem constructor și să demarăm consolidarea clădirii”, a declarat Sebastian Petrescu, expert AMCCRS.

”Autoritățile nu fac mai nimic, efortul financiar și de comunicare al lor este aproape nul și asta trebuie să se schimbe urgent ca să facem față la următorul eveniment”, a declarat un participant la tur.

Vezi și De ce se simt cutremurele din Vrancea mai tare în București decât în alte orașe mai apropiate. Explicația specialiștilor!

Ce trebuie să facem în momentul în care începe cutremurul

Pe lângă informațiile istorice și tehnice, turul a inclus și recomandări practice pentru situații de urgență. Specialiștii subliniază că reacția din primele secunde poate face diferența.

”Dacă avem un obiect de mobilier, o masă solidă, nu una de sticlă sau dintr-un material ușor, putem să ne protejăm sub acel obiect, la tocul ușii sau ne așezăm lângă un perete interior în poziție ghemuit”, a declarat Petruţa Precup, ISU Bucureşti.

În plus, un kit de urgență este esențial pentru primele ore după un seism. Acesta ar trebui să conțină apă pentru cel puțin trei zile, alimente neperisabile, lanternă, baterii, radio portabil, medicamente esențiale și un fluier. Ideal, trusa trebuie păstrată într-un loc ușor accesibil.

La aproape jumătate de secol de la cel mai devastator cutremur din istoria recentă a Capitalei, harta riscului seismic rămâne alarmantă, iar timpul nu este un aliat al clădirilor care așteaptă consolidarea.

Vezi și Rucsacul de urgență, esențial în caz de cutremur, incendiu sau inundație. Ce trebuie să conțină pentru 72 de ore!