De ce se simt cutremurele din Vrancea mai tare în București decât în alte orașe mai apropiate. Explicația specialiștilor

Deși nu este cel mai apropiat oraș de epicentrele vrâncene, Bucureștiul resimte adesea puternic mișcările seismice produse în această zonă. Specialiștii explică faptul că poziționarea geografică și tipul de sol amplifică efectele undelor seismice. Capitala rămâne, astfel, una dintre cele mai expuse zone urbane din România.

De ce este Bucureștiul atât de vulnerabil la cutremurele din Vrancea

Potrivit experților de la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), Capitala se află exact pe direcția principală de propagare a undelor seismice generate în zona Vrancea. În plus, orașul este construit pe un sol format din aluviuni și depozite de roci relativ noi, instabile, care amplifică vibrațiile.

”Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar și alte localități precum Iași, Craiova, Ploiești, Focșani și chiar și localitățile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova.

Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcție față de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova și sud-vest către Câmpia Română.

Din păcate, Bucureștiul este exact pe această direcție. Dacă era situat în Transilvania, din acest punct de vedere, ar fi fost mult mai bine”, a explicat Mircea Radulian, directorul științific la INFP, potrivit jurnalul.ro.

Studiile recente de hazard seismic confirmă că sudul și estul țării au un nivel de risc considerabil mai ridicat decât Transilvania sau vestul României.

Cât de mare este riscul seismic al Capitalei

Bucureștiul rămâne una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic. Datele publicate de Primăria Capitalei arată că 190 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic și sunt considerate pericol public în caz de cutremur.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Alte 184 au risc ridicat de prăbușire, dar nu sunt clasificate drept pericol public. În plus, 302 clădiri sunt încadrate în clasa II de risc seismic, iar 76 în clasa III.

Nu mai puțin de 1.625 de imobile figurează în categorii de urgență conform vechiului normativ P100-92, fără a fi încadrate corespunzător în clasele actuale de risc.

Din totalul clădirilor care necesită consolidare, doar 31 au fost reabilitate până în prezent. Această vulnerabilitate structurală amplifică temerile legate de un posibil seism major similar celui din 1977.

Vezi și:

Cât a cheltuit o turistă din America timp de două săptămâni în România. Ce i-a plăcut în ţara noastră şi ce nu: „M-aş întoarce aici, am multe de descoperit”

Cum e văzut Bucureştiul prin ochii românilor. Locul pe care îl situează în comparaţie cu Parisul, Atena sau Budapesta

Vezi și Rucsacul de urgență, esențial în caz de cutremur, incendiu sau inundație. Ce trebuie să conțină pentru 72 de ore!

Sunt toate cutremurele din România la fel de periculoase?

Zona Vrancea este cea mai activă seismic din țară, producând, în medie, un cutremur la două zile, aproximativ 15-20 pe lună. Rețeaua INFP detectează inclusiv mișcările mai mici de două grade pe scara Richter.

Seismele vrâncene se caracterizează prin replici puține, dar prin efecte extinse pe suprafețe mari. Pe lângă Vrancea, România mai are și alte zone seismice: Făgăraș-Câmpulung, Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crișana, Maramureș sau Podișul Transilvaniei.

Cutremurele de suprafață din aceste regiuni produc pagube importante în apropierea epicentrului, dar nu au aceeași arie largă de manifestare ca cele vrâncene. Recent, zona Galați a înregistrat peste 225 de cutremure în două săptămâni, cel mai mare având 3,9 grade.

”Zona Galați este o zonă seismică, dar la fel nu este o zonă unde apar cutremure mari, cel mult de 4,5 grade. Secvența care a apărut acum este deosebită prin amploarea ei, cea mai mare secvență de acest tip în zonă respectivă și ne-a luat puțin prin surprindere, pentru că nu ne așteptam.

Și aici nu vorbim neapărat de o anumită magnitudine, cea mai mare a fost de 3,9, ci de faptul că se desfășoară pe o perioadă mare de timp. Din 23 septembrie și până în prezent au fost în jur de 225 de cutremure în zona Galați. Din analizele noastre aceste seisme nu se datorează exploatărilor petroliere din zonă, nu au nicio legătură.

Acum sunt ceva mai puține, a scăzut activitatea în zonă, dar noi o monitorizăm în continuare pentru că trebuie să tragem o concluzie definitivă. Este o perioadă de liniștire, dar mai pot fi reactivate. Cred că trebuie să mai așteptăm puțin, cel puțin o săptămână”, a mai spus Mircea Radulian.

Vezi și Cutremur în România în noaptea de sâmbătă. Ce magnitudine a avut!

De ce nu poate România să doboare toate dronele rusești care îi încalcă spațiul aerian. Ce sisteme de apărare avem în prezent