Gigafabrica AI de 5 miliarde de euro pregătită în România. Investitorii cer facilități speciale pentru proiectul de la Cernavodă

Gigafabrica AI de 5 miliarde de euro pregătită în România. Investitorii cer facilități speciale pentru proiectul de la Cernavodă
Foto: Profimedia (imagine de ilustrație)

România încearcă să atragă unul dintre cele mai ambițioase proiecte tehnologice din Europa, o infrastructură dedicată inteligenței artificiale care ar putea presupune investiții de până la 5 miliarde de euro.

Proiectul, cunoscut sub numele de Black Sea AI Gigafactory, face parte dintr-o inițiativă europeană mai amplă prin care Uniunea Europeană încearcă să își consolideze independența tehnologică și capacitatea de dezvoltare în domeniul inteligenței artificiale.

Planurile vizează instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în România, principalele locații analizate fiind zona Cernavodă-Constanța și Doicești. Înainte de formarea consorțiului care va implementa proiectul, investitorii interesați au solicitat autorităților române o serie de clarificări privind sprijinul pe care statul l-ar putea oferi pentru o investiție de asemenea dimensiuni, informează Profit.

Ce facilități vor investitorii pentru viitoarea Gigafabrică AI

Potențialii participanți la proiect au dorit să afle dacă România intenționează să ofere mecanisme de sprijin financiar, garanții, cofinanțare sau alte instrumente care să reducă riscurile unei investiții estimate la 4-5 miliarde de euro.

Ministerul Energiei a transmis că proiectul este gândit să fie finanțat și operat în principal de sectorul privat. Totuși, autoritățile nu exclud posibilitatea unor măsuri de sprijin în etapele următoare, dacă acestea vor respecta regulile europene privind ajutorul de stat.

Investitorii au cerut lămuriri și în privința accesului la rețeaua electrică națională. Mai exact, au întrebat dacă operatorul de transport al energiei va acorda prioritate proiectului și dacă taxele de racordare sau costurile de întărire a rețelei ar putea fi reduse ori subvenționate.

Răspunsul oficial a fost unul prudent. Ministerul a precizat că poate facilita dialogul cu actorii implicați în sectorul energetic și poate sprijini coordonarea procesului de conectare la rețea, însă nu există în acest moment promisiuni privind tratamente preferențiale, capacitate rezervată sau reduceri de costuri.

O altă temă importantă a fost accesul la energie electrică produsă din surse cu emisii reduse de carbon. Investitorii au întrebat dacă vor putea beneficia de acorduri pe termen lung pentru cumpărarea energiei de la producători precum Nuclearelectrica. Autoritățile au răspuns că astfel de soluții vor putea fi analizate ulterior, împreună cu viitorul consorțiu selectat pentru dezvoltarea proiectului.

Cernavodă ar putea beneficia de căldura generată de centrul de date

Printre aspectele discutate s-a aflat și utilizarea căldurii reziduale generate de infrastructura AI. Centrele de date consumă cantități uriașe de energie și produc, la rândul lor, volume importante de căldură care trebuie disipate.

Investitorii au întrebat dacă această energie termică ar putea fi valorificată pentru încălzirea orașului Cernavodă sau a altor localități din apropiere și dacă există posibilitatea dezvoltării unui model comercial prin care acest serviciu să fie remunerat.

Ministerul Energiei a explicat că astfel de scenarii sunt luate în calcul, însă fezabilitatea lor va trebui analizată prin studii tehnice detaliate, evaluări de mediu și consultări cu autoritățile locale. În acest moment nu există o decizie privind modul în care ar putea fi folosită sau comercializată căldura rezultată din funcționarea viitoarei infrastructuri.

Interesul pentru această componentă este alimentat și de legislația europeană. Centrele de date cu un consum energetic de peste 1 MW sunt obligate, în anumite condiții, să recupereze și să utilizeze căldura reziduală, inclusiv prin integrarea acesteia în sisteme centralizate de încălzire.

România vede proiectul Black Sea AI Gigafactory drept o oportunitate de a deveni un actor important pe harta europeană a inteligenței artificiale. Totuși, multe dintre detaliile esențiale, de la amplasamentul final și sursele de finanțare până la conectarea la rețeaua energetică și valorificarea căldurii produse, urmează să fie stabilite în etapele viitoare ale proiectului.

Dacă planurile vor fi concretizate, investiția ar putea deveni una dintre cele mai mari inițiative tehnologice dezvoltate vreodată în România și unul dintre cele mai importante proiecte europene dedicate inteligenței artificiale.