Felul în care scrii de mână ar putea trăda primele semne ale declinului cognitiv. Ce au descoperit cercetătorii

Scrisul de mână, un obicei tot mai rar în epoca telefoanelor, laptopurilor și mesajelor tastate rapid, ar putea deveni un instrument neașteptat pentru depistarea timpurie a declinului cognitiv. O nouă cercetare realizată de oameni de știință din Portugalia arată că modul în care o persoană scrie, viteza mișcărilor și felul în care organizează trăsăturile pe pagină pot oferi indicii despre sănătatea creierului.

Studiul, publicat în revista Frontiers in Human Neuroscience, nu susține că scrisul de mână poate diagnostica singur Alzheimer sau alte forme de deteriorare cognitivă. Totuși, rezultatele sugerează că exercițiile simple de scriere, realizate cu un pix și o tabletă digitală, ar putea ajuta în viitor la identificarea unor semnale subtile, înainte ca simptomele evidente, precum pierderile de memorie, să devină dominante.

De ce scrisul de mână spune mai multe decât pare

La prima vedere, scrisul pare o activitate banală. În realitate, el combină control motor fin, atenție, memorie de lucru, procesare auditivă sau vizuală și capacitatea creierului de a transforma informația în mișcare coordonată. Tocmai această complexitate îl face interesant pentru cercetători.

Echipa de la Universitatea din Évora a analizat 58 de persoane în vârstă, cu vârste între 62 și 99 de ani, aflate în centre de îngrijire. Dintre acestea, 38 aveau o formă de afectare cognitivă, iar 20 erau considerate sănătoase cognitiv. Participanții au fost rugați să facă mai multe exerciții: să deseneze puncte și linii, să copieze propoziții scrise și să noteze propoziții auzite prin dictare.

Vezi și:

Ce să faci dacă ai vecini gălăgioși la hotel. Sfaturile unui manager hotelier pentru a evita conflictele

Diferențele cele mai clare au apărut la proba de dictare. Aceasta este mai solicitantă decât simpla copiere, pentru că presupune să asculți, să reții, să transformi sunetele în text și apoi să scrii fizic propoziția. În acest test, persoanele cu afectare cognitivă au avut tendința de a scrie mai lent, cu mai multe trăsături și cu mișcări mai mici ale pixului.

Ce au observat cercetătorii în mișcarea pixului

Cercetătorii au analizat nu doar rezultatul final, adică felul în care arăta textul, ci și procesul prin care acesta era produs. Tableta digitală a permis măsurarea duratei fiecărei trăsături, a organizării mișcărilor și a felului în care participanții își planificau scrisul.

Concluzia este importantă: declinul cognitiv nu se vede doar în ce uită o persoană, ci și în felul în care creierul coordonează acțiuni aparent simple. Când sarcina devine mai dificilă, rețelele implicate în planificare, memorie de lucru și control executiv pot fi suprasolicitate. Rezultatul poate fi un scris mai fragmentat, mai lent și mai puțin coordonat.

Vezi și:

O doză uriașă de psilocibină a produs schimbări neașteptate la o pacientă cu Alzheimer avansat. Ce au observat cercetătorii

Meta a creat un „creier digital” care poate anticipa reacțiile oamenilor. Descoperirea care poate ajuta medicina viitorului

Ana Rita Matias, cercetătoare la Universitatea din Évora, spune că scrisul nu este doar o activitate motorie, ci și o fereastră către creier. Potrivit acesteia, sarcinile care cer mai mult efort cognitiv pot arăta cât de eficient sunt organizate mișcările în timp.

Totuși, nu toate caracteristicile scrisului sunt la fel de relevante. Unele pot rămâne relativ stabile în fazele timpurii ale declinului cognitiv, motiv pentru care cercetătorii cred că va fi nevoie de o combinație de teste, nu de o singură probă, pentru o evaluare mai precisă.

Un test simplu, dar nu încă un instrument medical final

Miza acestui tip de cercetare este practică. Dacă rezultatele vor fi confirmate în studii mai mari, testele de scris ar putea deveni o metodă ieftină, rapidă și ușor de aplicat în centre de îngrijire, cabinete medicale sau programe de screening. Nu ar necesita aparatură scumpă, scanări complexe sau vizite repetate la spital.

Există însă limite clare. Studiul a inclus un număr redus de participanți și nu i-a urmărit în timp, pentru a vedea cum se schimbă scrisul pe măsură ce declinul cognitiv avansează. De asemenea, cercetătorii notează că nu au analizat în detaliu influența medicamentelor, care pot afecta mișcările mâinii și viteza scrisului.

Chiar și așa, direcția este promițătoare. Într-un moment în care oamenii de știință caută semnale timpurii ale bolilor neurodegenerative în sânge, voce, comportament sau somn, scrisul de mână ar putea deveni o piesă suplimentară din puzzle.

Pentru pacienți și familii, depistarea mai devreme a problemelor cognitive poate însemna acces mai rapid la sprijin, monitorizare și tratament. Iar pentru medicină, un test simplu de scriere ar putea oferi o imagine discretă, dar valoroasă, asupra felului în care creierul îmbătrânește.

5 lucruri pe care merită să le încerci cu Gemini în Android Auto