Facultățile considerate „inutile” în România. Argumentele studenților: „Ce e util azi, peste patru ani s-ar putea să nu mai fie”

Alegerea facultății a devenit o dilemă tot mai complicată pentru tinerii care termină liceul, mai ales într-o perioadă în care meserii considerate foarte sigure în urmă cu numai câțiva ani trec prin transformări importante, iar apariția inteligenței artificiale ridică noi semne de întrebare. Alegi facultatea care îți place sau una despre care se spune că îți va asigura un loc de muncă și un salariu bun după absolvire? O discuție pornită pe Reddit despre facultățile considerate „inutile” arată cât de împărțite sunt părerile.

„Nu există specializări sigure”

Autorul discuției susține că tinerii nu ar trebui să renunțe automat la o specializare doar pentru că, în prezent, perspectivele profesionale par mai slabe. Principalul argument este că piața muncii se poate transforma radical în cei trei sau patru ani necesari terminării facultății.

„Piața muncii se transformă de la an la an, nu există specializări «sigure»”, spune acesta, adăugând că o diplomă poate conta și prin oportunitățile pe care le oferă dincolo de profesia propriu-zisă: contacte profesionale, acces la programe precum Erasmus și posibilitatea continuării studiilor într-un domeniu mai specializat.

„Nu toți cei care au făcut ASE, Politehnică sau Construcții au terminat facultatea ori au profesat în domeniu. Aveți o viață, alegeți ce vă place măcar acum. O să faceți «ce trebuie» destul la job sau în afacerea proprie”, este un alt argument prezentat în discuție.

Exemplul IT-ului, invocat de studenți

Unul dintre cele mai interesante argumente este legat de IT, domeniu care în urmă cu câțiva ani era perceput de mulți drept una dintre cele mai sigure alegeri pentru un tânăr.

„După anii în care toată lumea făcea facultatea «utilă» de IT, s-a ajuns la suprasaturare și la revoluția AI. Așa că ceea ce este util azi, peste patru ani, când termini, este posibil să nu mai fie. De aceea, mai bine faci ceea ce îți place”, susține un participant.

Altul este și mai tranșant:

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

„Acum patru ani era «gold rush» în IT. Efectiv, orice elev bun mergea pe asta. (…) Unde este IT-ul acum?”

Argumentul nu înseamnă că IT-ul a devenit „inutil”, ci scoate în evidență riscul de a alege studiile exclusiv în funcție de situația de pe piața muncii din momentul înscrierii.

„Avem nevoie atât de STEM, cât și de domeniile umaniste”

În discuție sunt apărate și facultățile umaniste, deseori criticate din cauza perspectivelor salariale sau a numărului mai redus de locuri de muncă direct legate de specializare.

„Avem nevoie atât de domeniile STEM, cât și de cele umaniste. Una fără alta nu se poate, în opinia mea, întrucât studiile umaniste arată ceea ce ne face să fim oameni, cum să ne înțelegem și să ne exprimăm”, scrie o studentă.

Un student la Sociologie povestește, la rândul său:

„Sunt în anul I la Sociologie. În sfârșit studiez ceea ce îmi place și mă bucur că am ales acest domeniu. Totodată, înțelegerea sistemelor sociale și a comportamentului omenesc, a caracterului și a construcțiilor sociale este fascinantă”.

Diploma nu garantează însă un loc de muncă

Există și opinii mult mai pragmatice. Un participant consideră că problema este tocmai numărul absolvenților raportat la cererea reală:

„Faptul că piața muncii se schimbă nu este un argument justificativ pentru facultăți de Comunicare, Psihologie sau Sociologie, unde absolvă prea mulți studenți pentru cererea de pe piață pentru acest gen de absolvenți”.

Un alt tânăr observă că tocmai nevoia de siguranță îi determină pe mulți să se îndrepte către domenii unde traseul profesional este mai clar:

„În România nu prea există o piață a muncii consolidată, de asta se poate considera că majoritatea facultăților sunt inutile. Acesta este motivul pentru care foarte mulți se îndreaptă către «facultăți» cu job garantat după: MAI, MApN, siguranță națională, Medicină etc.”

Același participant remarcă însă o angajabilitate bună și în rândul studenților de la Politehnică, Jurnalism sau ASE Finanțe-Bănci.

„În cel mai rău caz, o luați de la capăt”

Poate cea mai clară concluzie a dezbaterii este că nu există o rețetă universală. Facultatea poate oferi competențe, contacte și experiențe, dar diploma singură nu reprezintă o garanție că absolventul va găsi imediat un loc de muncă bine plătit.

„Pentru unii, pasiunea contează mai mult decât salariul. (…) Poate sună absurd și idealist, dar, atât timp cât ești bun la ceea ce faci sau depui efort și dai din coate, poți ajunge să faci ceea ce îți place și să nu mori de foame. Da, chiar și cu Facultatea de Geografie”, scrie un participant.

Sfatul său pentru tinerii aflați acum în fața alegerii este simplu:

„Riscați. Și asumați-vă acel risc. În cel mai rău caz, o luați de la capăt. În cel mai bun caz, ajungeți acolo unde v-ați imaginat la început”.

Într-o piață a muncii în care tehnologia poate schimba într-un interval scurt cererea pentru anumite competențe, alegerea facultății doar după lista meseriilor „de viitor” poate fi la fel de riscantă ca alegerea exclusiv pe baza pasiunii. Pentru viitorii studenți, întrebarea importantă nu mai este doar „Ce facultate îmi garantează un job?”, ci și ce competențe pot construi în timpul studiilor și cât de ușor se vor putea adapta dacă domeniul ales se schimbă până la absolvire.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor