Europa ar putea ceda în fața SUA pe regulile pentru giganții tech
Disputa dintre Bruxelles și Washington pe tema marilor platforme digitale intră într-o fază nouă și mult mai sensibilă. Comisia Europeană a confirmat că discută cu Statele Unite despre un posibil „dialog” privind tehnologiile și piețele digitale, într-un moment în care presiunea politică americană asupra regulilor europene pentru Big Tech a devenit tot mai vizibilă. Oficial, Bruxelles-ul insistă că legislația europeană nu este negociabilă. Neoficial, criticii spun că simpla deschidere a unei asemenea discuții riscă să slăbească exact mesajul de forță pe care UE a încercat să-l transmită în ultimii ani.
Miza este uriașă pentru că nu vorbim despre reguli minore, ci despre două dintre cele mai importante piese din arsenalul digital al Uniunii Europene: Digital Services Act și Digital Markets Act. Aceste legi au fost construite tocmai pentru a limita puterea platformelor dominante, pentru a impune mai multă responsabilitate în moderarea conținutului și pentru a reduce practicile anticoncurențiale ale giganților tehnologici. Tocmai de aceea, orice semn că Bruxelles-ul ar putea accepta influență externă asupra modului în care aceste reguli sunt aplicate provoacă reacții nervoase în Parlamentul European și în mai multe capitale europene.
De ce a stârnit atâta furie ideea unui dialog cu Washingtonul
Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, mai mulți eurodeputați și oficiali naționali se tem că noul dialog UE-SUA ar putea deschide o portiță prin care administrația Trump să influențeze aplicarea regulilor digitale europene. Reacțiile au fost dure tocmai fiindcă în ultimele luni Washingtonul a criticat tot mai apăsat amenzile și presiunile de reglementare venite dinspre UE asupra companiilor americane, în special în baza DMA.
Comisia Europeană, prin purtătorul de cuvânt Thomas Regnier, a transmis că scopul discuțiilor este consolidarea cooperării pe tehnologie și piețe digitale și a subliniat că regulamentul european „nu este de negociat”. Totuși, criticii spun că exact aici apare contradicția: dacă regulile nu sunt negociabile, atunci de ce este nevoie de un cadru special de dialog într-un moment în care SUA contestă atât de vocal felul în care sunt aplicate? În ochii adversarilor acestei idei, există riscul ca aplicarea DSA și DMA să devină monedă de schimb într-o negociere mai largă între Bruxelles și Washington.
Ce ar putea pierde Europa dacă dă înapoi
Pentru susținătorii liniei dure, problema nu este doar juridică, ci și strategică. Uniunea Europeană și-a construit în ultimii ani reputația de mare putere globală a reglementării digitale. Dacă acum lasă impresia că ezită tocmai atunci când presiunea americană crește, mesajul transmis marilor platforme ar putea fi că aplicarea regulilor depinde, până la urmă, de contextul geopolitic și de puterea de negociere a Washingtonului.
În plus, există și temerea că o eventuală „clarificare” permanentă cu SUA va încetini sau va dilua aplicarea concretă a legilor împotriva giganților tech, notează Reuters. Tocmai asta reproșează criticii: că Europa riscă să transforme propriile reguli într-un subiect de discuție externă, în loc să le aplice pur și simplu. În fundal se vede și bătălia economică mai amplă dintre cele două maluri ale Atlanticului, unde amenzile, obligațiile de conformare și controlul asupra pieței digitale au devenit deja surse directe de tensiune.
Deocamdată, nu există un anunț că Bruxelles-ul renunță la DSA sau DMA și nici că va rescrie aceste legi la cererea americanilor. Dar simplul fapt că o asemenea discuție a fost deschisă a fost suficient pentru a alimenta acuzația că Europa ar putea ceda tocmai într-un moment în care trebuia să pară mai sigură pe ea ca niciodată. Iar în politica digitală, uneori și impresia de slăbiciune poate conta aproape la fel de mult ca o concesie reală.