Energia regenerabilă depășește cărbunele în 2026, dar factura nu scade automat. Ce urmează pentru România
Energia regenerabilă este pe cale să devină în 2026 cea mai mare sursă de electricitate la nivel mondial, depășind producția centralelor pe cărbune. Momentul este simbolic, dar nu înseamnă că sistemul energetic global a devenit brusc curat sau că prețurile vor scădea imediat.
În paralel, consumul de electricitate crește accelerat. Industria, aparatele de aer condiționat, mașinile electrice și centrele de date cer tot mai multă energie. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, cererea globală ar urma să avanseze cu 3,6% în 2026 și cu 3,8% în 2027, după o creștere de 3% în anul precedent.
Soarele produce cea mai mare parte a creșterii
Consumul global de electricitate este estimat să urce de la aproximativ 28.600 TWh în 2025 la 30.700 TWh în 2027. Este o creștere comparabilă cu adăugarea, în numai doi ani, a consumului anual al mai multor economii industrializate.
Sursele regenerabile ar urma să producă în 2026 cu peste 8% mai multă energie decât în anul precedent. Ponderea lor în mixul electric global poate crește de la 33% în 2025 la 37% în 2027. Solarul contribuie decisiv, cu un plus estimat la aproximativ 600 TWh numai în 2026.
Energia fotovoltaică ar trebui să depășească energia eoliană și să devină a doua sursă regenerabilă a lumii, după hidroenergie. Ritmul este susținut de scăderea costurilor panourilor, dezvoltarea rapidă din China și instalarea sistemelor pe acoperișurile locuințelor și companiilor.
Creșterea nu este uniformă. Cererea Chinei ar putea urca cu 5,5% în 2026, influențată de industrie și încărcarea automobilelor electrice. India ar putea ajunge la 7%, în timp ce Statele Unite și Uniunea Europeană sunt estimate la aproape 2%.
Centrele de date devin o componentă tot mai importantă. Modelele de inteligență artificială necesită infrastructură de calcul, răcire și alimentare continuă. Un centru de date nu poate opri procesarea doar pentru că producția solară scade după apus, ceea ce mărește presiunea asupra rețelelor și a surselor capabile să livreze energie permanent.
România are nevoie de baterii și rețele, nu doar de mai multe panouri
Pentru România, creșterea regenerabilelor este vizibilă prin proiectele fotovoltaice și numărul mare de prosumatori. În anumite ore însorite, producția poate fi abundentă, dar seara consumul rămâne ridicat, iar panourile nu mai contribuie.
Această diferență explică de ce mai multe instalații solare nu garantează automat facturi mici. Dacă rețeaua nu poate transporta energia, dacă nu există baterii și dacă centralele flexibile nu pot echilibra sistemul, surplusul de la prânz își pierde o parte din valoare.
Perioadele cu prețuri negative pe piața angro apar tot mai des în unele state europene. Ele nu înseamnă că gospodăria primește automat bani pentru consum. Sunt un semnal că oferta depășește temporar cererea și că sistemul nu dispune de suficientă flexibilitate pentru a muta energia către orele în care este necesară.
Bateriile pot încărca la prânz și livra seara. Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj pot îndeplini un rol similar la scară mare. Companiile și consumatorii pot muta încărcarea mașinilor, producția industrială sau încălzirea apei către perioadele cu energie abundentă.
În același timp, cărbunele nu dispare. Prețurile ridicate ale gazului au determinat unele țări să folosească mai mult cărbune în 2026. Emisiile sectorului electric sunt estimate să crească cu aproximativ 1% în acest an, înainte de o posibilă stabilizare în 2027.
Pentru România, tranziția trebuie să combine energia solară și eoliană cu nuclearul, hidroenergia, stocarea și modernizarea rețelelor. Înlocuirea unei centrale stabile cu o capacitate regenerabilă egală pe hârtie nu oferă automat aceeași energie în fiecare oră.
Depășirea cărbunelui este un moment istoric, dar reprezintă începutul unei etape mai dificile. După instalarea panourilor și turbinelor, adevărata provocare este folosirea energiei exact atunci când consumatorul are nevoie de ea.