Debitul Dunării continuă să scadă în octombrie. Prognoza hidrologilor și problema care afectează producția de energie

Debitul Dunării la intrarea în România ar urma să scadă până la 1.250 de metri cubi pe secundă pe 8 octombrie, mult sub media obișnuită a lunii, de 3.900 de metri cubi pe secundă. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică menținerea unor valori foarte reduse, după o vară în care lipsa apei a afectat producția de energie, irigațiile și navigația.

Dunărea ar putea ajunge la aproximativ o treime din debitul normal

Potrivit prognozei INHGA pentru intervalul 1–8 octombrie, debitul în secțiunea Baziaș rămâne staționar în primele trei zile, la 1.350 de metri cubi pe secundă. Ulterior, hidrologii estimează o scădere ușoară, până la 1.250 de metri cubi pe secundă la finalul intervalului. I. N. H. G. A.

Valoarea prognozată pentru 8 octombrie reprezintă aproximativ 32% din media multianuală a lunii. Diferența este de 2.650 de metri cubi pe secundă, echivalentă cu un debit cu aproape 68% mai mic decât reperul de 3.900 de metri cubi pe secundă.

Scăderea este așteptată și în aval de Porțile de Fier. Excepția privește primele două zile ale prognozei, când debitele pe sectorul Brăila–Tulcea sunt estimate să rămână relativ staționare. I. N. H. G. A.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Debitul exprimă volumul de apă care trece printr-o secțiune a fluviului într-o secundă. El este diferit de nivelul apei măsurat la o stație hidrometrică, deși ambii indicatori contează pentru utilizarea apei și pentru activitățile desfășurate pe Dunăre.

Seceta din bazinul Dunării a afectat și sectorul românesc

Problemele de la începutul toamnei vin după luni cu debite foarte reduse. Într-o informare din 28 iulie, Administrația Națională „Apele Române” anunța un debit de 1.650 de metri cubi pe secundă și descria condiții de secetă severă în întregul bazin hidrografic al Dunării.

Instituția explica atunci că nici precipitațiile estimate în Austria nu urmau să producă o îmbunătățire semnificativă imediată pe sectorul românesc. Evoluția fluviului depinde de aportul de apă dintr-un bazin întins, astfel că ploile dintr-o singură zonă nu compensează automat deficitul acumulat.

Vezi și:

Reactoarele de la Cernavodă ar putea rămâne oprite până la sfârșitul lunii. Ce se întâmplă cu energia României

Nuclearelectrica, în instanță după oprirea centralei de la Cernavodă. Ce i-a cerut un furnizor de energie

În august, TVR relata că prognoza de 1.350 de metri cubi pe secundă cobora sub reperul istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă consemnat în 1985. Tot atunci, nivelul redus al apei provoca dificultăți majore de navigație, iar porțiuni de nisip deveneau vizibile pe Dunărea Veche.

Efectele au fost resimțite și în agricultură. În iulie, pe sectorul Călărași–Cernavodă se aplicau restricții pentru irigații, care presupuneau furnizarea apei cu debite reduse sau numai în anumite intervale orare.

Citește și: Câtă energie mai produc hidrocentralele de la Porțile de Fier. Debitul Dunării este la un minim istoric, ce spune Hidroelectrica despre riscul opririi

De ce apa Dunării contează pentru centrala de la Cernavodă

Nivelul scăzut al fluviului a determinat în această vară oprirea celor două reactoare de la Cernavodă, pe fondul dificultăților de asigurare a apei necesare răcirii. Centrala furnizează, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Apa disponibilă pentru sistemele de răcire este o condiție pentru funcționarea instalațiilor. Deciziile de oprire țin de păstrarea parametrilor de exploatare și a marjelor de siguranță, atunci când condițiile hidrologice nu mai permit continuarea producției.

Oprirea producției nucleare obligă sistemul energetic să acopere energia lipsă din alte surse și, în funcție de consum și de producția internă disponibilă, din importuri. În timpul verii, Euronews a relatat că presiunea era mai mare seara, când producția fotovoltaică scădea.

Prognoza până pe 8 octombrie indică în continuare debite sub media sezonieră, fără o revenire în intervalul analizat. Evoluția apei rămâne astfel relevantă atât pentru sectorul energetic, cât și pentru navigație și celelalte utilizări ale Dunării.

Citește și: Când s-ar putea redeschide centrala nucleară de la Cernavodă. Scenariul pregătit pentru iarna 2026–2027

Debitul Dunării continuă să scadă în octombrie. Prognoza hidrologilor și problema care afectează producția de energie