De ce tinerii profesori își găsesc greu locul la catedră. O absolventă de 22 de ani, despre problemele din învăţământul românesc

Lipsa sprijinului la început de carieră, dificultatea găsirii unui post și salariul de debutant sunt printre problemele semnalate de Dinuța Beica, o tânără de 22 de ani care se pregătește să lucreze în educație. Absolventă de Comunicare și Relații Publice, ea este în prezent studentă la Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, la UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Într-un interviu publicat de Edupedu, vorbește despre intrarea în sistem, practica pedagogică și relația cu profesorii cu experiență.

Sprijinul primit de la colegii cu experiență

„De multe ori, cadrele didactice cu experiență nu lasă suficient loc tinerilor să intre în sistem și să se afirme”, spune Dinuța Beica. Întrebată despre provocările din învățământul de stat, aceasta adaugă: „Există situații în care tinerii profesori simt că nu sunt susținuți sau că nu li se oferă suficientă deschidere.”

Declarațiile au fost consemnate în cadrul campaniei media a proiectului „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, derulat de Asociația Școala Încrederii. Programul îmbină pregătirea teoretică și practica pentru studenții care vor să urmeze o carieră didactică.

Tânăra descrie și experiențe bune din practica pedagogică. Lucrează cu o învățătoare cu aproximativ 30 de ani de experiență, care „folosește foarte bine atât materiale tradiționale, cât și digitale”.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Profesorii la clasele cărora fac practică studenții „ne răspund la întrebări, ne oferă sfaturi”, afirmă ea. Separat, în interviurile despre debutul la catedră realizate de Edupedu, Raluca Voina, învățătoare și director adjunct la o școală din Brașov, a explicat că îndrumarea studenților practicanți este remunerată, în timp ce sprijinul pentru colegii debutanți deja angajați se oferă voluntar.

Concurs promovat, dar fără un post disponibil

Dinuța Beica vorbește și despre absolvenții care susțin concursul de titularizare, dar nu găsesc un post. Situația „depinde mult și de județ”, spune studenta, referindu-se inclusiv la cei pregătiți pentru învățământul primar și preșcolar.

Metodologia mobilității personalului didactic pentru anul școlar 2026-2027, aprobată prin Ordinul nr. 6.695/2025, stabilește etapele de ocupare a posturilor. Menținerea titularilor în activitate peste vârsta de pensionare, până la 70 de ani, în condițiile art. 229 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, precedă repartizarea candidaților care promovează concursul național.

Vezi și:

Criză de profesori calificați în școlile din București. La ce materii se găsesc tot mai greu cadre didactice

De ce elevii români obțin rezultate slabe la PISA. Factorii care îi dezavantajează pe copiii din România, conform unui profesor

Un exemplu a fost prezentat în august de Vasile Șteopoaie, inspectorul școlar general din Bistrița-Năsăud.

„Avem o învățătoare care, în anul școlar viitor, va împlini vârsta de 70 de ani și este încă titulară la catedră. Și avem 100 de absolvente de învățământ primar și preșcolar care nu au încă post”, a declarat acesta.

În același județ rămăseseră aproximativ 190 de posturi neocupate, inclusiv la Fizică, Chimie și Informatică. La învățământul primar, educația timpurie și educație fizică existau însă mulți candidați și puține posturi, conform relatării despre situația prezentată de inspector.

Citește și: Criză de profesori calificați în școlile din București. La ce materii se găsesc tot mai greu cadre didactice

Pregătirea practică și legătura cu mentorii

Dinuța Beica nu a absolvit un liceu pedagogic și spune că a căutat experiențe care să o ajute să înțeleagă mai bine lucrul cu cei mici. S-a înscris în proiectul de formare și activează, în paralel, ca trainer și coordonator în tabere pentru copii.

Printre activitățile pe care le-a găsit utile se numără workshopurile cu prezență fizică și sesiunile online despre psihologia copilului și particularitățile diferitelor vârste. Participanții au păstrat legătura cu mentorii inclusiv pe WhatsApp, în afara întâlnirilor programate.

„Consider că acest tip de susținere este foarte valoros”, afirmă tânăra în interviul publicat de Edupedu.

La practica pedagogică a folosit deja instrumente digitale precum Kahoot, Wordwall, Canva, Prezi, Genially și Book Creator.

Citește și: Criză de profesori în școlile din România, la doar două săptămâni de la începerea cursurilor. „Nu știm cu cine vom ocupa orele”

Salariul și felul în care profesorii se raportează la elevi

Întrebată despre atractivitatea profesiei, Dinuța Beica spune că principalul motiv care îi ține pe tineri departe de catedră „este salariul, mai ales la început de drum”. Personal, afirmă că nu privește meseria „doar prin prisma banilor”, ci și prin relația cu copiii.

Ea semnalează și „comportamentul nepotrivit al unor profesori”, precum și lipsa formării continue. În opinia sa, un cadru didactic care „rămâne blocat în aceleași idei” se adaptează mai greu la nevoile elevilor de astăzi.

Pentru prezentarea profesiei către tineri, propune întâlniri cu oameni care lucrează deja în școli și care pot vorbi despre meserie „cu bune și cu dificultăți”. Pentru viitoarea clasă își dorește activități interactive, materiale concrete, ieșiri la teatru și excursii tematice.

Un profesor de încredere, spune ea, nu face diferențe între elevi și „nu vorbește pe un ton ridicat”. Printre celelalte probleme menționate se află reducerea burselor și schimbările dese de la conducerea Ministerului Educației, care „creează instabilitate”.

RO Wallet vine în România în 2027: cine își va putea păstra buletinul și permisul pe telefon din prima etapă