Inteligența artificială a ucis temele pentru acasă. Profesorii nu mai știu dacă elevii învață ceva, iar notele riscă să devină inutile

Subiectul este analizat de Rachel Kane, fost cadru universitar la Arizona State University, într-un articol de opinie publicat de CNET. Autoarea povestește cum verificarea temelor s-a transformat treptat într-o încercare frustrantă de a identifica răspunsurile generate de inteligența artificială. Experiența sa vine într-un moment în care inclusiv profesori de la universități prestigioase, precum Berkeley, încep să renunțe la metodele tradiționale de notare.

Un profesor de la Berkeley a renunțat să mai corecteze temele studenților

Richard Borcherds, profesor de matematică la Universitatea California din Berkeley și câștigător al prestigioasei Medalii Fields în 1998, a luat o decizie radicală. Nu mai notează temele în funcție de corectitudinea răspunsurilor, deoarece consideră că utilizarea inteligenței artificiale a făcut această metodă aproape inutilă.

Profesorul a observat că studenții obțineau frecvent rezultate excelente folosind instrumente AI. În loc să plătească persoane care să verifice lucrări posibil generate automat, a ales să acorde puncte pentru simpla predare a temelor. Recunoaște că sistemul este imperfect, dar spune că momentan nu are o alternativă satisfăcătoare.

Situația arată cât de profund s-a schimbat educația după lansarea ChatGPT, la sfârșitul anului 2022. Probleme matematice complexe, texte academice sau proiecte de programare pot fi rezolvate acum aproape instantaneu, iar profesorilor le este tot mai greu să stabilească nivelul real de pregătire al studenților.

Dilema există și în România. Potrivit datelor prezentate anterior de Playtech, copiii români folosesc inteligența artificială pentru teme încă de la zece ani, iar utilizarea acestor instrumente devine tot mai răspândită odată cu înaintarea în vârstă.

Studenți cu note excelente, dar incapabili să își explice propriile lucrări

Rachel Kane povestește că, în perioada în care a predat cursuri de comunicare și jurnalism la Walter Cronkite School of Journalism and Mass Communication, verificarea temelor devenise una dintre cele mai frustrante responsabilități.

Unele lucrări conțineau referințe sofisticate și explicații care depășeau materialele discutate la curs. Altele erau redactate impecabil, deși studenții nu demonstraseră anterior un nivel comparabil de pregătire.

Într-un caz, un student a susținut o prezentare aparent foarte bine realizată, dar nu a putut răspunde la întrebări simple despre propriile idei. Ulterior, acesta a recunoscut că folosise ChatGPT pentru o parte din proiect. Deși a promis că nu va repeta situația, problema a reapărut la următoarea lucrare.

Kane susține că, spre finalul activității sale didactice, bănuia că aproximativ 90% dintre studenții săi online foloseau AI pentru realizarea integrală sau parțială a temelor. Este însă o estimare personală, nu rezultatul unui studiu reprezentativ.

Problema devenea evidentă atunci când aceiași studenți trebuiau să susțină prezentări orale sau să participe la simulări fără ajutor tehnologic. Performanțele lor scădeau considerabil, chiar dacă lucrările scrise primiseră anterior note foarte mari.

Inteligența artificială pune sub semnul întrebării întregul sistem de notare

Dificultatea nu constă doar în faptul că studenții pot copia. Copiatul a existat întotdeauna, însă instrumentele AI au schimbat radical amploarea fenomenului. Un chatbot poate produce materiale originale ca formulare, ceea ce face detectarea lor mult mai dificilă decât identificarea unui text copiat de pe internet.

În plus, programele care pretind că recunosc textele generate automat nu sunt suficient de fiabile pentru a reprezenta singure dovezi ale fraudei academice. Acestea pot produce rezultate greșite și pot clasifica drept suspecte inclusiv lucrări redactate de oameni.

Tocmai de aceea, tot mai multe instituții încearcă să regândească evaluarea. Playtech a prezentat anterior metodele prin care profesorii încearcă să schimbe examenele pentru a testa cunoștințele reale.

Printre soluțiile discutate se numără evaluările orale, proiectele realizate în clasă, prezentările practice și exercițiile în care elevii trebuie să explice procesul prin care au ajuns la un rezultat.

Notele mari nu mai garantează că un student a învățat ceva

Cea mai importantă problemă ridicată de Rachel Kane nu este însă frauda în sine, ci pierderea procesului de învățare. Scopul unei teme nu este exclusiv obținerea răspunsului corect, ci dezvoltarea capacității de a gândi, analiza și rezolva probleme independent.

Atunci când inteligența artificială realizează întreaga lucrare, elevul poate obține o notă excelentă fără să dobândească abilitățile pe care exercițiul trebuia să le formeze.

Această diferență explică de ce specialiștii discută tot mai mult despre utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în educație. AI poate fi extrem de util pentru explicații suplimentare, exemple și verificarea unor idei, dar folosirea sa ca înlocuitor complet al muncii individuale poate afecta învățarea.

În cele din urmă, apariția instrumentelor AI nu înseamnă neapărat dispariția temelor pentru acasă. Înseamnă însă că școlile și universitățile vor trebui să își schimbe metodele de evaluare.

Pentru că o notă de 10 obținută cu ajutorul inteligenței artificiale nu spune neapărat cât știe elevul. Uneori, arată doar cât de bine știe să folosească un chatbot.