De ce românii nu renunță la mașină nici când carburanții explodează. Explicația specialiștilor

De ce românii nu renunță la mașină nici când carburanții explodează. Explicația specialiștilor
Românii renunță greu la mașină (Foto: Profimedia)

Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți îi determină pe mulți șoferi să se întrebe până unde pot urca costurile înainte ca românii să înceapă să lase mașina acasă. Un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată însă că pragul psihologic este mult mai ridicat decât s-ar crede: chiar dacă benzina sau motorina ar ajunge la 10 lei pe litru, doar aproximativ 5% dintre șoferi ar renunța la utilizarea autoturismului, în timp ce o schimbare cu adevărat vizibilă ar apărea abia dacă prețul ar urca la 15 lei pe litru.

Ce spune studiul despre comportamentul românilor

Potrivit analizei AEI, România are aproximativ 8 milioane de autoturisme, dintre care aproape 4,8 milioane sunt folosite zilnic. Acestea generează peste 130 de milioane de kilometri parcurși și un consum de aproximativ 10 milioane de litri de carburant în fiecare zi.

În cazul în care prețul carburanților ar ajunge la 10 lei pe litru, doar aproximativ 230.000 de șoferi, adică în jur de 5% dintre cei care folosesc zilnic mașina, ar renunța la deplasările cu autoturismul personal. Consumul s-ar reduce cu aproximativ 400.000 de litri pe zi, iar traficul ar înregistra cu peste 5 milioane de kilometri mai puțin parcurși.

Cu alte cuvinte, șoselele ar fi ceva mai libere, însă schimbarea nu ar fi suficient de mare pentru a transforma modul în care românii se deplasează.

De ce renunță atât de greu românii la mașină

Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, explicația ține de modul în care este organizată mobilitatea în România.

„Piața autoturismelor din România nu este omogenă. Există un nucleu dur – aproximativ jumătate dintre utilizatori – pentru care mașina este indispensabilă, în special în zonele slab conectate sau pentru navetă. Pentru acest segment, cererea este aproape perfect inelastică pe termen scurt”, explică acesta.

Altfel spus, pentru milioane de români mașina nu este un confort, ci singura soluție pentru a ajunge la serviciu, la școală sau la medic, în condițiile în care transportul public este insuficient sau chiar inexistent în multe localități.

Acest lucru arată că românii sunt printre europenii cei mai dependenți de autoturismul personal, nu neapărat din preferință, ci din lipsa alternativelor viabile.

Pragul la care începe schimbarea

Studiul arată că adevărata schimbare apare între 11 și 12 lei pe litru. La acest nivel, oamenii nu mai reduc doar deplasările opționale sau nu mai combină drumurile, ci încep să renunțe la folosirea zilnică a mașinii.

Estimările indică o reducere de peste 800.000 de litri de carburant consumați zilnic și eliminarea a până la 800.000 de autoturisme din traficul de zi cu zi.

La 13-14 lei pe litru, efectele devin și mai vizibile, cu peste un milion de litri de carburant economisiți și peste un milion de autoturisme retrase din circulația zilnică.

La 15 lei pe litru apare „marea ruptură”

Cel mai sever scenariu analizat de AEI presupune un preț de 15 lei pe litru, posibil în cazul unei escaladări majore a conflictelor internaționale și al unei noi crize energetice.

„Marea ruptură ar apărea la 15 lei pe litru. La acest nivel, mecanismele obișnuite nu mai funcționează. Nu mai este suficient să optimizezi. Pentru o parte semnificativă din populație, costul devine incompatibil cu utilizarea zilnică. Estimările indică retragerea a până la 1,5 milioane de autoturisme din trafic într-o zi obișnuită și o reducere a consumului de peste 1,5 milioane de litri pe zi. Nu este doar o ajustare – este o comprimare a mobilității”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Practic, o treime dintre șoferii care folosesc zilnic mașina ar deveni pietoni sau ar fi nevoiți să găsească alte variante de transport. Studiul sugerează astfel că, în România, prețul carburanților influențează comportamentul șoferilor mult mai puțin decât în alte state, iar dependența de autoturism rămâne una dintre caracteristicile definitorii ale mobilității din țară.