„Dacă o persoană plecată din ţară vrea să divorţeze, unde poate să facă asta?”. Răspunsul avocaţilor pentru românii din străinătate

Românii care locuiesc în străinătate și vor să încheie o căsătorie se pot afla în situația în care nu știu dacă trebuie să deschidă procedura de divorț în țara în care trăiesc sau se pot adresa autorităților din România. Răspunsul depinde de situația concretă a soților, de locul în care aceștia au reședința obișnuită, de cetățenia lor și de locul în care au avut ultima locuință comună.

Divorțul poate fi solicitat și în România

În cazul unui divorț cu elemente internaționale, competența unei instanțe nu este stabilită doar în funcție de cetățenia română a unuia dintre soți. Regulile europene privind competența în materie de divorț iau în calcul, între altele, reședința obișnuită a soților și locul în care aceștia au locuit împreună.

Pentru România, portalul european e-Justice precizează și regulile aplicabile atunci când cererea de divorț este introdusă în fața instanțelor române. În principiu, cererea este de competența judecătoriei în raza căreia se află ultima locuință comună a soților.

Dacă soții nu mai locuiesc în zona respectivei instanțe, competența poate reveni judecătoriei de la domiciliul pârâtului. În situația în care pârâtul nu locuiește în România, iar instanțele române au jurisdicție internațională, cererea poate fi introdusă la instanța de la domiciliul reclamantului.

Vezi și:

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii

Ce se întâmplă dacă ambii soți locuiesc în străinătate

Există și situația în care niciunul dintre soți nu mai locuiește în România. În acest caz, dacă instanțele române au jurisdicție internațională, cei doi pot conveni să depună cererea de divorț la orice judecătorie din România.

Dacă nu există un asemenea acord între soți, cererea de divorț poate fi introdusă la Judecătoria Sectorului 5 București, potrivit regulilor de competență indicate de portalul european e-Justice și de Codul de procedură civilă.

Prin urmare, pentru un român stabilit în străinătate, faptul că nu mai are domiciliul în România nu exclude automat posibilitatea unui divorț în fața unei instanțe române. Trebuie însă verificat dacă, în situația concretă a celor doi soți, România are jurisdicție pentru soluționarea divorțului.

Vezi și:

Apartamentul este pe numele soțului, dar tu ai plătit ratele. Ce drepturi ai asupra locuinței în caz de divorț

Bani de la fostul soț și după divorț. Când poate fi acordată pensia de întreținere

Contează unde locuiesc soții

În cazul divorțurilor care implică mai multe state, locul în care soții își au reședința obișnuită este unul dintre criteriile importante. Portalul european e-Justice arată că, atunci când se stabilește legea aplicabilă divorțului, sunt avute în vedere, printre altele, reședința obișnuită comună a soților și ultima reședință obișnuită comună, dacă unul dintre soți încă locuiește acolo.

Soții pot avea, în anumite condiții, și posibilitatea de a alege legea care se aplică divorțului. Printre variantele prevăzute se află legea statului în care au reședința obișnuită comună, legea statului în care au avut ultima reședință obișnuită comună, dacă unul dintre ei locuiește încă acolo, legea statului al cărui cetățean este unul dintre soți sau legea română.

Dacă soții nu aleg legea aplicabilă, există reguli succesive care stabilesc ce legislație trebuie utilizată. În primul rând este avută în vedere legea statului în care soții au reședința obișnuită comună la momentul introducerii cererii de divorț.

Divorțul în România poate avea și o procedură administrativă

Legislația română prevede și divorțul pe cale administrativă, prin acordul soților, în anumite condiții. Potrivit normelor privind actele de stare civilă, ofițerul de stare civilă poate constata desfacerea căsătoriei dacă soții sunt de acord și nu au împreună copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați.

Această procedură este reglementată atât pentru căsătoriile încheiate în România, cât și pentru anumite căsătorii încheiate în străinătate și înscrise ulterior în registrele române de stare civilă. În cazul unei căsătorii încheiate în străinătate, procedura administrativă română se aplică atunci când ultima locuință comună a soților a fost în România.

Cererea pentru divorțul administrativ se depune în scris și este semnată personal de ambii soți în fața ofițerului de stare civilă competent. Actele normative prevăd și declarațiile pe propria răspundere pe care soții trebuie să le facă în cadrul procedurii.

Ce se întâmplă cu divorțul pronunțat în străinătate

Un alt caz important este cel în care românii divorțează în țara în care locuiesc. După desfacerea căsătoriei de către autoritățile străine, hotărârea sau certificatul de divorț poate trebui înscris și în evidențele române de stare civilă, pentru ca modificarea statutului civil să fie reflectată în actele române.

Normele române prevăd că, pentru înscrierea mențiunii privind desfacerea căsătoriei, sunt necesare documentele referitoare la căsătorie și divorț, precum și traducerile legalizate, după caz. Cererea este soluționată de autoritatea română competentă care are în păstrare actul de naștere al persoanei.

Așadar, pentru românii stabiliți în străinătate nu există un singur răspuns valabil pentru toate situațiile. Divorțul poate fi soluționat în statul de reședință sau, atunci când sunt îndeplinite condițiile de jurisdicție, în România, iar locul în care soții locuiesc, ultima lor locuință comună și cetățenia pot avea un rol important în stabilirea procedurii aplicabile.