„Dacă nu am venit, trebuie să plătesc pensie alimentară?”. Legea, explicată de un avocat
Mulți părinți care au obligația de a plăti pensie alimentară ajung, la un moment dat, în situația de a rămâne fără un loc de muncă și se întreabă dacă mai sunt obligați să achite această sumă. Lipsa unui salariu este adesea interpretată greșit ca fiind un motiv suficient pentru suspendarea plății, însă legislația românească prevede altceva. Obligația de întreținere a copilului nu dispare doar pentru că părintele nu mai obține venituri, iar în anumite situații cuantumul pensiei alimentare se raportează la salariul minim pe economie.
Obligația de întreținere nu încetează dacă părintele nu are venituri
Pensia alimentară reprezintă contribuția pe care părintele care nu locuiește în mod obișnuit cu minorul trebuie să o suporte pentru creșterea și întreținerea copilului. Această obligație este prevăzută de Codul Civil și are ca scop protejarea interesului superior al copilului.
Chiar dacă părintele rămâne fără serviciu sau nu realizează venituri din alte surse, obligația de întreținere nu încetează automat. În practică, lipsa veniturilor nu înseamnă că părintele este exonerat de plata pensiei alimentare.
În astfel de situații, instanțele au în vedere venitul minim pe economie, iar pensia alimentară poate fi calculată procentual raportat la acesta. Astfel, faptul că o persoană nu are un salariu nu înseamnă că nu mai datorează nicio sumă pentru întreținerea copilului.
Cum se calculează pensia alimentară în lipsa veniturilor
Atunci când părintele obligat la întreținere nu obține venituri, calculul pensiei alimentare se raportează, de regulă, la salariul minim net pe economie.
Procentul stabilit de lege diferă în funcție de numărul copiilor pentru care există obligația de întreținere:
- pentru un copil, pensia alimentară poate reprezenta până la 25% din venitul minim net pe economie;
- pentru doi copii, poate ajunge până la 33% din venitul minim net pe economie;
- pentru trei sau mai mulți copii, cuantumul poate fi de până la 50% din venitul minim net pe economie.
Aceste procente reprezintă limitele maxime prevăzute de lege și sunt aplicate astfel încât obligația de întreținere să fie adaptată situației concrete, fără a pierde din vedere dreptul copilului de a beneficia de sprijin financiar din partea ambilor părinți.
Neplata pensiei alimentare poate avea consecințe
Faptul că un părinte nu are venituri nu îi oferă dreptul de a înceta plata pensiei alimentare din proprie inițiativă. Dacă există o hotărâre judecătorească definitivă care stabilește această obligație, ea produce efecte până când este modificată de instanță.
În cazul în care pensia alimentară nu este achitată, pot fi acumulate restanțe, iar acestea pot fi recuperate prin executare silită. De asemenea, în situațiile prevăzute de lege, neplata cu rea-credință a obligației de întreținere poate atrage și răspunderea penală pentru abandon de familie.
Din acest motiv, părinții care întâmpină dificultăți financiare nu ar trebui să ignore obligația stabilită de instanță, ci să urmeze căile legale pentru a solicita, dacă este cazul, modificarea cuantumului pensiei alimentare.
Când poate fi modificată obligația de plată
Dacă situația materială a părintelui se schimbă în mod semnificativ, acesta poate solicita instanței modificarea pensiei alimentare. Judecătorul va analiza toate dovezile privind veniturile, posibilitățile reale de muncă și nevoile copilului înainte de a lua o decizie.
Până la pronunțarea unei noi hotărâri, obligația stabilită anterior rămâne valabilă. De aceea, simplul fapt că o persoană nu mai are venituri nu înseamnă că poate suspenda plata pensiei alimentare.